Caria, tratamentul de canal și limba turcă

Știi bine deja că ne dăm în vânt după comparații, metafore, paralele și asocieri. Așa e mai distractiv, mai ușor de înțeles și de transmis orice idee am avea. Doar citește în continuare și vei vedea.

Buuun, să începem. Într-o zi te decizi să fii prevăzător și să faci un control preventiv stomatologic. Mergi la un dentist bun, de încredere și cu multă experiență. Te așezi pe scaun, îi arăți radiografia făcută din timp și aștepți părerea medicului. Acesta îți spune: „Aveți o carie micuță la o măseluță de sus, de pe partea dreaptă. E bine că ați ajuns devreme, nu a evoluat foarte mult. O putem plomba chiar azi, într-o singură ședință.”

Dar tu vrei să fii prevăzător, să cureți bine, să nu existe pe viitor niciun risc, așa că, nici mai mult, nici mai puțin, îi ceri pur și simplu medicului să îți scoată nervul și să îți facă un tratament de canal. Exact, nu este nevoie. O știe doctorul, ție însă ți se pare că este o măsură bine-venită. Dacă dai peste un stomatolog cu capul pe umeri și etică profesională, acesta îți va spune: „Nu avem de ce să facem acest tratament de canal, aveți nevoie de o simplă plombă. Refuz să fac ceea ce îmi cereți, deși un tratament de canal ar însemna un câștig mai mare pentru mine, v-aș face rău dintelui.”

Ei, așa e și cu turca. Cum „așa”? Explicăm imediat. Poate că ai avut, ai sau te gândești să înveți turca alături de un profesor. Alături de un profesor bun, autorizat, care a studiat să devină profesor, că altfel nu ne mai iese ecuația. Începeți cu o testare, cu un „diagnostic”. Profesorul îți zice: „Trebuie să recapitulăm și să insistăm pe timpul viitor.” Asta-i „căriuța”. Tu nu vrei să accepți că „tot” la viitor ai rămas și că nici proful ăsta nu vrea să facă ceea ce e cu adevărat important: tratamentul de canal. Adică traduceri din ziare, traducerile versurilor melodiilor preferate, cu timpuri de care nici n-ai auzit, dar pe care vrei să le înveți. Foarte repede. Ce vei face? Vei asculta sfatul dentisului? Vei insista pe tratamentul de canal, deși tu ai nevoie de altceva?

Există dentiști și profesori care fac cum le spune clientul: lucruri nefolositoare, chiar dăunătoare, dar mult mai profitabile. Un profesionist cu coloană vertebrală nu ar face ceea ce îi spune clientul, ci ceea ce este necesar. Câți însă ar refuza mai mulți bani? Sunt, sunt, îi poți recunoaște după refuzul de a face ce consideri tu că este necesar, și fac ceea ce chiar e necesar. Ei sunt profesioniștii, ar trebui să ai încredere în recomandarea lor.

Poate ești optician, mecanic auto ori contabil, ilustrator sau chirurg estetician. Primești pe cineva care îți spune că are de gând să facă ceva ce ție și se pare inutil, dăunător, în timp ce lucrul important și urgent e cu totul altul. Nu este așa că te-ar bucura dacă ți-ar asculta recomandarea?

Un profesor adevărat nu face ceea ce vrea cursantul, ce crede acesta că are nevoie. Un profesor adevărat ține la ordinea în care trebuie făcute lucrurile, ține la rezultate și la calitatea serviciului prestat. Un profesor adevărat îți spune atunci când nu te poate ajuta să progresezi, îți spune că lecțiile nu merg bine. Excepție fac cazurile în care ești la rândul tău profesor. Altfel n-ai cum să-ți dai seama.

Fă o probă. Spune-i profesorului tău că vrei să studiezi condiționalul, deși nu ați parcurs încă trecutul. Tu crezi că ai nevoie de condițional și chiar asta consideri că ar trebui să facă profesorul. Dacă el acceptă, caută-ți altul, nu este interesat de progresul tău real, ci doar de un câștig personal imediat. Dacă el refuză să îți cânte în strună, păstrează-l, e aur curat, are un plan bine pus la punct și poți fii sigur că alături de el vei avea rezultate.

Hai să vedem ce s-ar întâmpla dacă ar merge pe mâna ta. Ți-ar explica pe scurt cum se formează condiționalul, sau ar lucra cu tine un articol dintr-un ziar, dar ție îți lipsește fundația, iar dacă cineva reușește să construiască ceva așezând cărămidă peste cărămidă sprijinindu-le doar de… aer, atunci ne recunoaștem depășiți. Cărămizile solicitate de tine nu au pe ce să se sprijine, cad pe pământ, asta este legea firii, care se aplică și în acest caz cu brio.

Alte efecte ale unei astfel de decizii sunt timp prețios irosit, confuzie între noțiuni, frustrare că nu progresezi. A cui este până la urmă vina? A ta, că nu ai știut de ce ai cu adevărat nevoie? A profesorului, lipsit de onestitate și etică profesională și care acceptă să se scalde într-o aparentă euforie de progres a cursantului?

Te invităm să oferi singur răspunsul. Ar putea fi unul evident pentru tine sau ai putea crede, în continuare, că ai nevoie de tratament pe canal.