Cand romana este mai usoara decat turca

Acest articol este pregătit în colaborare cu prietena comunității noastre, Elena Senel, o tânără și frumoasă mămică din Istanbul, și care are adevărate calități de ilustrator! Este minunat cum Comunitatea Turca La Un Ceai ascunde atât de multe suflete frumoase, talentate și sincere! Îi mulțumim prietenei noastre pentru efortul depus, pentru timpul pe care l-a alocat acestor ilustrații și îi suntem recunoscători pentru mâna de ajutor pe care ne-a întins-o cu atâta deschidere! Dragi prieteni, dacă aveți nevoie de un ilustrator talentat, Elena este, cu siguranță, persoana potrivită! 

Contrar a ceea ce ai fi tentat să crezi, limba română este mai dificilă decât limba turcă, desigur, din perspectiva străinilor, nu din a noastră. Spre deosebire de turcă, limba română este o limbă flexionară. Turca, în schimb, este o limbă aglutinantă (care primește sufixe).

În română vorbim de declinarea în funcție de gen și număr, iar articolele, adjectivele și pronumele se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl determină. Avem parte de articole hotărâte, de patru conjugări verbale… și încă multe altele, inexistente în limba turcă. Deși și în limba din țara semilunei există destul de multe categorii gramaticale diferite, care nu există în română, acestea sunt, în majoritatea lor, extrem de logice și de ușor de înțeles. Chiar dacă sunt diferite. Nu trebuie să confunzi ”diferit” cu ”dificil”. ”Diferit” nu înseamnă mai greu, ci… ”altfel”. Un ”altfel” la care ne putem adapta foarte repede și foarte ușor.

Noțiuni precum aglutinarea, postpozițiile, sufixele, diferitele forme verbale par inaccesibile la prima vedere, însă sunt doar… altfel, așa cum am menționat deja. Odată ce le-ai prins mecanismul, totul merge la uns!

Ei bine…

…asta se întâmplă în 90% dintre cazuri. Ceea ce e foarte bine! Am găsit însă și cele 10% dintre cazuri în care turca pare, sau chiar este mai grea decât româna! Este vorba de cazul numelor postpoziționale cu sens local: pe, sub, în interiorul, în exteriorul, în stânga, în dreapta, în fața, în spatele… De ele ne vom ocupa astăzi!

BAU! masanın üstünde = pe masă

Te-am speriat cu acest exemplu, așa-i? Construcția din română este mult mai ușoară decât cea din turcă! Avem parte și de astfel de surprize când vine vorba de limba turcă!  Cuvintele acestea primesc sufixul posesivului de persoana aIIIa singular și cazurile locativ, dativ sau ablativ, iar cuvântul determinat, în exemplul nostru ”masa”, este în cazul genitiv.

Masa – nın (nın este sufixul de genitiv) – a mesei

Üst – ü – n – de (üst = partea de sus, ü – a ei, – n de legătură, – de este cazul locativ) Nu va fi însă nevoie să reții aceste explicații, ci doar faptul că vei folosi ”üstünde” atunci când vrei să spui că un obiect sau o persoană se află PE ceva. Le luăm pe rând, cu mult calm și liniște, nu e nevoie să intri în panică! Și pentru că mascota comunității noastre este chiar ceaiul turcesc, ne-am gândit chiar să desenăm diverse poziții ale paharului de ceai sau ale linguriței de ceai turcesc, ca totul să curgă mai lin către creierașul nostru.

1. ÜSTÜNDE – PE

Iată și prima poziție a linguriței de ceai: çay kaşığı, pe numele ei de alint.

Çay kaşığı bardağın üstünde. – Lingurița de ceai este PE PAHAR.

Ce facem dacă lingurița este ”pe farfurie”? Vom spune, foarte simplu, Çay kaşığı tabağın üstünde. – Lingurița de ceai este PE FARFURIE. Tot ceea ce ai de făcut este să pui în cazul genitiv obiectul pe care stă lingurița, iar sufixele lui sunt: după cuvintele care se termină în consoane adăugăm IN, İN, UN, ÜN, iar după cele care se termină în vocale adăugăm NIN, NİN, NUN, NÜN. Poți afla din acest articol mai multe detalii despre cazul genitiv.

Iată și alte câteva exemple:

• masanın üstünde = pe masă
• yatağın üstünde = pe pat
• defterin üstünde = pe caiet
• kanepenin üstünde = pe canapea
• dolabın üstünde = pe dulap
• koltuğun üstünde = pe fotoliu
• sehpanın üstünde = pe măsuța de cafea

Cum pui până la urmă aceste sufixe? Cu ÜSTÜNDE este simplu, el nu se schimbă, atâta vreme cât spui că un obiect se află deja într-un anumit loc.

Cuvinele în consoane primesc așadar IN İN UN ÜN, după următoarele reguli:

• IN dacă ultima vocala din cuvânt este A sau I
• İN dacă ultima vocală din cuvânt este E sau İ
• UN dacă ultima vocală din cuvânt este O sau U
• ÜN dacă ultima vocală din cuvânt este Ö sau Ü

Există și patru consoane finale care, precum un fluture gata să iasă din coconul său, se transformă surprinzător:

• K devine Ğ ekmek (pâine) – ekmeĞin üstünde = pe pâine
• Ç devine C 
• T devine D kağıt (hartie) – kağıDın üstünde = pe hârtie
• P devine B kitap (carte) – kitaBın üstünde = pe carte

Cuvintele în vocale primesc NIN NİN NUN NÜN, conform regulilor de mai jos:

• NIN dacă ultima vocala din cuvânt este A sau I
• NİN dacă ultima vocală din cuvânt este E sau İ
• NUN dacă ultima vocală din cuvânt este O sau U
• NÜN dacă ultima vocală din cuvânt este Ö sau Ü

Notă culturală: Știai că o linguriță pusă deasupra paharului de ceai înseamnă că persoană în cauză nu mai dorește reumplerea paharului cu ceai? Da, în Turcia, este absolut normal că beai ceai după ceai, fără număr, fără număr! Dacă gazda în casa căreia te afli în vizită vede că ceaiul din paharul tău se apropie de sfârșit, imediat va reumple recipientul, fără să te întrebe! Nu uita să indici așadar faptul că te-ai săturat de ceai turcesc punând lingurița deasupra paharului de ceai.

2. ALTINDA – SUB

De data aceasta, Elena ne-a surprins cu o super-ilustrație care ne-a mers drept la suflet! A fost o surpriză extraordinară pe care ne-a făcut-o prietena noastră!

Kitabımız bardağın altında. = Cartea noastră este sub pahar. 

Nu vom uita prea curând acest exemplu, este de la sine înlțeles de ce! Iată și alte exemple, nu la fel de spectaculoase ca cel de dinainte!

• Kedi yatağın altında uyuyor. = Pisica doarme sub pat.
• Paketler masanın altında. = Pachetele sunt sub masă.
• Çocuk sandalyenin altında oynuyor. = Copilul se joacă sub scaun. 
• köprünün altında =  sub pod
• tabağın altında = sub farfurie
• yastığımızın altında = sub perna noastră

3. SAĞINDA – ÎN DREAPTA

Această poziționare apare foarte des în descrierile unor clădiri dintr-un oraș, de exemplu:

• Evim eczanenin sağında. = Casa mea este în dreapta farmaciei.
• Banka otelin sağında değil. = Banca nu este în dreapta hotelului.
• Aradığın kitap televizyonun sağında değil mi? = Cartea pe care o cauți nu este în dreapta televizorului?
• Halan resimin sağında mı? = Mătușa ta (din partea tatălui) este în dreapta fotografiei?

4. SOLUNDA – ÎN STÂNGA

Pentru că am amintit de sağ – dreapta și sağında – în dreapta a ceva, nu aveam cum să ratăm și opusul expresiei: sol – stânga și solunda – în stânga a ceva. Şi acest cuvânt trebuie plasat după un altul, aflat în cazul genitiv, caz explicat în prima parte a articolului. Te invităm să parcurgi alături de noi câteva exemple:

• Ninem her zaman pencerenin solunda, bir koltukta, oturuyordu. = Bunica mea stătea întotdeauna în stânga ferestrei, pe un fotoliu.
• Okulun solunda bir telefon kulübesini göreceksin. = În stânga școlii vei vedea o cabină de telefon. 
• Ev, pazarın solunda. = Casa este în stânga pieței.
• Süpürgeyi girişin solunda buldum. = Am găsit mătura în stânga intrării.
• Babel, Barcelona’nın solunda oynar. = Babel joacă pe stânga echipei Barcelona.

5. ÖNÜNDE – ÎN FAȚA

Ön înseamnă în limba turcă partea din față, iar împreună cu posesivul și cazul locativ – önünde – formează o postpoziție, tradusă în limba română prin ”în fața” sau ”înaintea”.

• Çocuklar öğretmeni okulun önünde bekliyorlardı. = Elevii îi așteptau pe profesor în fața școlii.
• Evimin önünde büyük bir bahçe var. = În fața casei mele este o grădină mare. 
• Aynanın önünde dakikalarca durdu. = A stat în fața oglinzii minute întregi. 
• Gözlerinizin önünde mi bunu yaptılar? = Au făcut asta chiar în fața ochilor voștri?

6. ARKASINDA – ÎN SPATELE

Cuvintele sinonime arka sau art formează postpoziții traduse în limba română prin: ”după”, ”în spatele”. Ca de fiecare dată, ai parte și de câteva exemple din partea noastră:

• dolabın arkasında = în spatele dulapului
• ocağın arkasında = în spatele aragazului
• perdenin arkasında = în spatele perdelei
• Ali’nin arkasında = în spatele lui Ali
• annesinin arkasında = în spatele mamei sale
• bankanın arkasında = în spatele băncii
• okulun arkasında = în spatele școlii
• o sözlerin arkasında = în spatele acelor cuvinte
• dağların arkasında = în spatele munților
• düşüncelerinin arkasında = în spatele gândurilor sale
• tabakların arkasında = în spatele farfuriilor
• şişelerin arkasında = în spatele sticlelor
• Kedi yavrusu kutunun arkasından saklanıyordu. = Puiul de pisică se ascundea în spatele cutiei. 
• Bu şarkıların arkasında o varmış. = Se pare că el era în spatele acestor cântece.
• Anahtarım bu demir kapının arkasında kaldı. Şimdi ne yapmam gerek? = Cheia mi-a rămas în spatele acestei uși de fier. Acum ce trebuie să fac?

7. İÇİNDE – ÎN INTERIORUL

Dacă te întrebi câte astfel de postpoziții mai există în limba turcă, trebuie să te anunțăm că mai sunt destule, dar și că noi nu le vom aborda chiar pe toate în acest articol, numărul lor fiind considerabil! İç înseamnă ”interior”, dar poate avea și o valoare de timp, mai precis: ”în decurs de…”.

• Paketin içinde şeker mi var? – Sunt bomboane în pachet? 
• 90 gün içinde enflayson düşecektir. – În decurs de 90 de zile inflația va scădea.
•