Proverbe în limba turcă

Dragi prieteni,

Astăzi parcurgem împreună câteva proverbe turcești – atasözleri – cuvânt care în turcă înseamnă „cuvintele străbunilor”, ”cuvintele părinților”, de la ata – străbun și sözler – cuvinte. Aceste proverbe ne ajută extrem de mult atunci când dorim să ne îmbunătățim limba turcă. Poate te întrebi cum. Ei bine, proverbele, aceste propoziții sau fraze scurte cu povețe, te ajută să recapitulezi fie noțiunile gramaticale studiate deja, fie te fac curios să descoperi altele noi. În plus, ele îți dau ocazia să îți îmbunătățești abilitățile de traducere din turcă în română.

Proverbele sunt expresii concentrate și au un caracter general, ele fiind izvorâte din experiențele de viață ale oamenilor. Ceea ce este comun proverbelor este capacitatea lor de a fi aplicate altor situații, nu rămân doar niște simple constatări. În cartea ”Proverbe turcești”, Colecția Cognito a Editurii Albatros (1972) găsim exemplul proverbului ”Orice noapte are și o zi”. Această expresie nu ar fi putut fi socotită proverb dacă s-ar fi referit doar la succesiunea zilelor și a nopților. Ea este proverb pentru că poate fi aplicată situațiilor în care cineva, aflat în dificulatate, își manifestă speranța că va avea parte de fericire.

De unde izvorăsc proverbele? Iată câteva surse ale acestora:

• Ele se nasc din observațiile realităților zilnice: ”Calul nu vine la traista goală.”
• Din observațiile fenomenelor naturale: ”Oricât de mult ar ninge, tot nu rămâne până la vară.”
• Din istorioarele care în au în centru pe nastratin Hogea: ”Cine dă bani, cântă și din fluier.” Care este povestea acestui proverb? O aflăm în rândurile următoare: Nastratin pleacă într-o zi în oraș și toți copiii îl roagă să le aducă câte un fluier. Un singur copil îi înmânează o sumă de bani și doar acestuia îi este adus fluierul, însoțindu-și gestul cu formula care s-a transmis și circulă ca proverb.
• Din relațiile dintre oameni: ”Să nu fii vecin rău.”

Știai că există proverbe comune culturilor din România și din Turcia? Proverbul românesc ”Ce mi-e Rada baba, ce mi-e baba Rada” apare la turci sub forma: ”Ali hogea sau hogea Ali tot una este.”. ”Capul plecat sabia nu-l taie.” are corespondentul în limba turcă: ”Cine zice Aman scapă de sabie.” ”Te uiți ca vițelul la poarta nouă.” este similar cu ”Ce te uiți ca boul lui Ahmet?”.

Proverbele sunt expresia unei atitudini față de viață, față de realitățile sociale, tocmai de aceea multe dintre ele sună ca niște precepte, impunând anumite norme de comportament. Iată câteva exemple: ”Nu te uita la opinici, uită-te la suflet.” ”Nu calci fața căzută la pământ.” ”Nu intra în grădină înaintea gazdei.”

Multe proverbe turcești îndeamnă la prudență și la cumpătare, calități care par a fi foarte prețuite de popor: ”Sângele nu se spală cu sânge, ci cu apă.” Pentru omul de rând, una dintre cele mai importante trăsături de caracter este răbarea, caracteristică ce apare în proverbul ”Răbdarea-i amară însă fructu-i dulce.” Munca este în egală măsură elogiată: ”Munca e oglinda omului.” Alte calități oglindite în proverbe sunt modestia: ”Șoarecele știe gaura din care a ieșit.”, al cinstei ”Cinstitul se clatină, nu cade.”

Prima culegere de proverbe turcești a fost realizată în anul 1480 de un autor rămas anonim până astăzi. Această culegere a fost tipărită în anul 1836 sub îngrijirea lui Velet İzbudak, sub titlul ‘Atalar Sözü’ (Proverbe) şi cuprinde 700 de proverbe.

Anecdote, povestionare, proverbe și zicători, expresii și jocuri de cuvinte – toate te ajută să îți îmbunătățești cunoștințele de limba turcă. Este minunat când întâlnești un proverb și îți dai seama cu bucurie că ai reușit să deslușești singur înțelesul său!

Abanın kadri yağmurda bilinir. – Aflăm valoarea pelerinei atunci când plouă. (Înțelegem adevărata valoare a unui lucru atunci când avem mai multă nevoie de el.)

Acele giden, ecele gider. – Cel care se grăbește, merge către sfârșit. (Să faci lucrurile pe grabă duce la rezultate nedorite)

Acele ișe șeytan karışır. – Diavolul se amestecă în treaba făcută pe grabă.

Acı patlıcanı kırağı yakmaz. – Pe vânata amară n-o afectează bruma. (Un om care se află într-o situație rea nu este afectat de încă una la fel.)

Acıkanın yanağından, susayanın dudağından belli olur. – Îți poți da seama că unui om îi este foame după obraji și că îi este sete după buze.

Acıklı başta akıl olmaz. – Un cap aflat în durere și necaz nu poate judeca corect. (Oamenii care au necazuri pot gândi într-un mod eronat, de aceea trebuie să le arătăm înțelegere).

Aç köpek fırın yıkar. – Câinele flămând dărâmă brutăria. (Cel care suferă de foame este în stare să treacă peste orice barieră pentru a se sătura.)

Aç tavuk kendini buğday ambarında sanır. – O găină înfometată își imaginează că este într-un hambar cu grâu. (O persoană săracă supraviețuiește imaginându-și bogății)

Açın karnı doyar, gözü doymaz. – Flâmândul se satură, dar tot nu este mulțumit. (Oamenii săraci sunt atât de preocupați de viitorul lor, încât nici măcar un mare noroc nu îi poate face fericiți.)

Açın uykusu gelmez. – Cel care este flămând nu poate adormi. (O persoană nu se poate simți confortabil până când nu își satisface nevoile.)

Adam sinekten bile yağ çıkaracak. – Omul va scoate ulei chiar şi dintr-o muscă. (Un om încearcă să scoată profit din orice situație posibilă.)

Adam yenilmekte marifetli olur, yanılmakla alim olur. – Omul capătă pricepere prin înfrângeri și devine înțelept prin greșeli.

Adamın iyisi iş başında belli olur. – Valoarea unui om iese la iveală atunci când muncește.

Ağaca dayanma kurur, insana dayanma ölür. – Nu te sprijini de un copac pentru că se va usca, nu te sprijini pe un om pentru că va muri. (Întotdeauna trebuie să ne bazăm pe noi înșine, căci sprijinul celor din jurul nostru nu durează mult.)

Ağacı kurt, adamı dert yer. – Pe copac îl mănâncă viermii, pe om îl mănâncă necazurile. (Îngrijorările distrug viața unei persoane.)

Ağaç yaşken eğlilir. – Copacul tânăr se îndoaie cu ușurință. (Este mult mai ușor să înveți și să educi o persoană tânără.)

Ağanın alnı terlemezse, ırgadın burnu kanamaz. – Dacă fruntea moșierului nu transpiră, nasul argatului nu sângerează. (Liderul trebuie să muncească împreună cu lucrătorii săi dacă dorește ca aceștia să muncească bine.)

Ağanın keyfi gelene kadar, fakirin canı çıkar. – Până când boierul e fericit, săracul moare. (Cei bogați nu înțeleg nevoile săracilor.)

Ağır ağır demeli, çabuk çabuk yemeli. – Omul trebuıie să vorbească încet și să mănânce repede. (Alimentele pot fi consumate repede, însă vorbele trebuie spuse cu grijă, pentru a nu produce neînțelegeri.)

Ağlarsa anam ağlar, gerisi yalan ağlar. – Dacă cineva plânge pentru mine, aceea este mama mea, ceilalți care plâng doar se prefac. (Nimănui nu-i va păsa mai mult de tine decât mama ta.)

Ağustosta gölge kovan, zemheride karnın ovar. – Cel care în august aleargă după umbră, iarna își va freca burta de foame.

Ak akçe kara gün içindir. – Banii de argint sunt pentru zilele negre. (Cel care economisesc bani pot trece cu usurință de perioadele dificile.)

Akar su çukurunu kendi kazar. – Apa care curge își sapă singură canalul. (Cel care este dispus să muncească își găsește singur drumul către succes.)

Akıl akıldan üstündür. – Există mereu o minte mai înțeleaptă. (Îți poți rezolva mai ușor problemele dacă apelezi la un specialist.)

Akıl kişiye sermayedir. – Mintea este avuția unui om.

Akıl veren çok para veren yok. – Sunt mulți care dau sfaturi, dar nimeni care să dea bani.

Akıl yaşta değil, baştadır. – Înțelepciunea nu stă în ani, ci în cap.

Akılsız başın cezasını ayaklar çeker. – Picioarele plătesc pedeapsa pentru un cap fără minte. (Când oamenii acționează fără să se gândească trebuie să suporte consecințele.)

Alim unutmuș, kalem unutmamış. – Înțeleptul uită, dar creionul nu uită. (Informațiile trebuie puse pe hârtie pentru a nu fi uitate.)

Alimin bir saati, cahilin yüz saatinden daha kıymetlidir. – O oră din viața unui înțelept este mai valoroasă decât o sută de ore din viața unui prost.

Allah kardeși kardeș yaratmış, kesesini ayrı yaratmış. – Dumnezeu a creat frate pentru frate, dar fiecăruia i-a dat portofele separate. (Indiferent cât de apropiați am fi de o persoană, chestiunile financiare trebuie să fie ținute separat.)

Altın anahtar her kapıyı açar. – O cheie din aur deschide orice uşă. (Banii joacă un rol important când e vorba de rezolvat probleme.)

Altın pas tutmaz. – Aurul nu rugineşte. (Nimeni nu poate murdări reputația unui om cinstit.)

Altın yere düşmekle değer kaybetmez. – Aurul nu își pierde valoarea chiar și atunci când cade pe jos. (Un om cinstit nu își perde valoarea în condiții potrivnice.)

Aptal ata binince bey oldum sanır. – Un prost se crede boier dacă urcă pe cal. (Oamenii simpli se fălesc atunci când dau de bogăție.)

Aptal düğünden, çocuk oyundan usanmaz. – Prostul nu se satură să dănțuiască la nuntă, și copilul să se joace. (O persoană nu se plictisește niciodată de ceea ce iubește să facă.)

Araba devrilince yol gösteren çok olur. – Mulți sunt cei care arată calea după ce s-a răsturnat căruța. (Oamenii dau sfaturi doar după ce răul s-a produs.)

Arkadașını söyle, senin kim olduğunu söyleyeyim. – Spune-mi cine este prietenul tău, ca să-ți spun cine ești tu.

Armudun iyisini ayılar yer. – Urșii mănâncă cele mai bune pere. (Cele mai valoroase lucruri merg către cei care nu le merită.)

At ölürse arpadan ölsün. – Dacă se întâmplă să moară calul, măcar să moară de la orz. (Dacă cineva va muri, mai bine să moară făcând ceea ce îi place.)

Ateș düştüğü yere yakar. – Focul arde acolo unde cade. (Dacă se întâmplă o tragedie, cei care se află lângă cei afectați de ea suferă la fel de mult.)

Ateș olmayan yerden duman çıkmaz. – Nu iese fum fără foc.

Atılan taş geri dönmez. – Piatra aruncată nu se întoarce. (Regretul unei persoane nu șterge acțiunile făcute în trecut.)

Ayağını yorganına göre uzat. – Întinde-ți picioarele cât ți-e plapuma. (O persoană trebuie să cheltuiască doar cât își permite.)

Az veren candan, çok veren maldan verir. – Cel care dă puțin dă din suflet, cel care dă mult dă din bogăția lui. (Un ajutor mic dar venit din suflet din partea unei persoane fără mari posibilități este mai însemnat decât un ajutor mai consistent venit din partea cuiva bogat.)

Baba koruk yer, oğlunun dişi kamaşır. – Tatăl mănâncă struguri acrii, iar fiului i se strepezesc dinții. (Copiii vor plăti prețul greșelilor făcute de părinții lor.)

Bahșiș atın dişine bakılmaz. – Calului primit în dar nu i se verifică dinții. (Dacă primești ceva în mod gratuit, nu încerca să găsești defecte.)

Bal olan yerde sinek de olur. – Unde este miere, acolo sunt și muște. (Acolo unde sunt oportunități, acolo sunt mulți care doresc să profite de ele.)

Balık baștan kokar. – Peștele miroase de la cap. (Conducătorii corupți influențează în rău întreg poporul.)

Baș nereye giderse, ayak da oraya gider. – Unde merge capul, acolo merg și picioarele. (Oamenii îi urmează pe conducătorii lor indiferent de direcția în care aceștia merg.)

Bașı bez olsun da yaşı yüz olsun. – Nu contează că are o sută de ani atâta vreme cât ea poartă basmaua. (Indiferent de cât de în vârstă este, o femeie este cea care ține casa.)

Bașın sağlığı, dünya varlığı. – Să fii sănătos este cea mai mare bogăție.

Bașını acemi berbere teslim eden, pamuğun cebinden eksik etmez. – Celui care se lasă pe mâna unui bărbier începător nu îi lipsește vata din buzunar. (Trebuie să te aștepți la rezultate negative dacă permiți cuiva fără experiență să facă o treabă.)

Bedava sirke baldan tatlıdır. – Oțetul gratuit este mai dulce decât mierea. (Un lucru oferit în mod gratuit este mai valoros și îl face pe om mai fericit.)

Bekâra karı boşanmak kolaydır. – Celibatarului îi este ușor să divorțeze. (Cineva nu poate înțelege problemele altei persoane atâta timp cât nu trece prin situația respectivă.)

Bıçak yarası geçer, dil yarası geçmez. – Rana de cuțit trece, însă rana produsă de vorbă nu trece.

Bilmemek ayıp değil, öğrenmemek ayıp. – Nu este o ruşine să nu știi, este o rușine să nu afli. (Nu trebuie să-ți fie rușine să pui întrebări pentru a afla ceea ce nu știi.)

Bin dost az, bir düşman çok. – Nici o mie de prieteni nu sunt de ajuns, un singur duşman poate fı prea mult.

Bin işit, bir söyle. – Ascultă o mie de cuvinte, rostește unul singur. (Omul trebuie să asculte mai mult pentru a-și îmbunătăți cunoștințele și să vorbească mai puțin pentru a evita greșelile.)

Bir ağzından çıkan bin ağıza yayılır. – Ceea ce iese dintr-o gură, ajunge în alte o mie.

Bir çiçekle yaz olmaz. – Cu o floare nu se face vară.

Bir çöplükte iki horoz ötmez. – Doi cocoşi nu cântă în aceeași groapă. (Într-o comunitate nu pot co-exista doi conducători.)

Bir deli kuyuya taş atmış, kırk akıllı çıkaramamış. – Un nebun a aruncat în puț o piatră, patruzeci de înțelepți nu au reușit să o scoată.

Bir elin nesi var, iki elin sesi var. – O mână ce poate face? Două mâini pot scoate un sunet. (Prin efort comun, lucrurile pot fi făcute mai repede.)

Bir fes iki baș sığmaz. – Nu încap două capete într-un singur fes. (Nu este posibil să termini cu succes două acțiuni în același timp.)

Bir fincan kahvenin kırk yıl hatırı vardır. – O ceaşcă de cafea înseamnă patruzeci de ani de prietenie.

Bir kötünün yedi mahalleye zararı vardır. – Acțiunile unei persoane rele afectează șapte cartiere în jurul său.

Birbirimizin çiğerini bilirirz. – Ne ştim ficatul unul altuia foarte bine. (A cunoaşte pe cineva foarte bine.)

Birlikten kuvvet doğar. – Puterea se naşte din unitate. (Oamenii au parte de rezultate mai bune dacă lucrează împreună.)

Bir çıplağı kırk hırsız soyamaz. – Nici patruzeci de hoți nu pot jefui un om fără haine. (Un om sărac nu deține nimic care poate fi furat.)

Bir anadan alima de çıkar, zalim de. – O mamă poate da naștere atât unui înțelept, cât și unui tiran. (În fiecare societate se nasc atât indivizi de calitate, cât și de joasă speță.)

Bugün banaysa yarın sana. – Dacă azi mi se întâmplă mie, mâine ți se va întâmpla ție. (Toată lumea are parte de lucruri bune și rele în viață.)

Bugünkü işini yarına bırakma. – Nu lăsa pe mâine treaba zilei de astăzi.

Büyük balık küçük balığı yutar. – Peștele mare îl înghite pe cel mic. (Persoanele slabe sunt întotdeauna forțate să se supună celui puternic.)

Büyük başın derdi büyük olur. – Capul mare are un necaz mare. (Cei care dețin funcții înalte au responsabilități mari.)

Büyük karga nasıl öterse, küçüğü de öyle öter. – Cioara mică cântă la fel ca cioara mare. (Copiii obișnuiesc să îi imite pe părinții lor.)

Cahil dostun olacağına okumuş düşmanın olsun. – Mai bine să ai un dușman citit/educat, decât un prieten neșcolit.

Cahile laf anlatmak, deveye hendek atlatmaktan güçtür. – Să îl faci pe prost să înțeleagă ceva este mai greu decât să faci o cămilă să sară peste un șanț.

Cambaz ipte, balık dipte gerek. – Locul acrobatului e pe sârmă, iar al peștelui în adâncul apei. (Toți ar trebui să lucreze în domeniul în care se pricep.)

Can boğazdan gelir. – Viața vine mâncând. (Omul trebuie să mănânce bine ca să fie puternic.)

Can candan tatlıdır. – Sufletul meu este mai dulce decât al tău. (Oamenilor le va fi milă de suferințele altora, dar nu într-atât de mult pe cât le este de propriile suferințe.)

Can çıkmayınca huy çıkmaz. – Obiceiurile nu se schimbă atâta vreme cât omul nu moare. (Obiceiurile bune sau rele îl însoțesc pe om până la final.)

Canı yanan eşek attan yürük olur. – Măgarul care a suferit o dată aleargă mai repede decât un cal. (Cel care a suferit o dată, va munci mai mult pentru a nu repeta acea situație.)

Çam sakızı, çoban armağanı. – Darul pe care ciobanul îi dă este rășina de brad. (Nu prețul unui cadou este important, ci gestul în sine contează.)

Çivi çıkar ama yeri kalır. – Un cui poate fi scos, dar urma sa rămâne.

Çivi çiviyi söker. – Cui pe cui scoate. (Pentru a te opune unui lucru puternic trebuie să folosești un lucru la fel de puternic.)

Çobansız koyunu kurt kapar. – Oaia fără cioban este prinsă de lup. (Bunurile neprotejate sunt luate de alții.)

Çocuk düşe kalka büyür. – Copilul se face mare tot căzând și ridicându-se. (Greșelile sunt ceva normal în procesul de dezvoltare al omului.)

Çok gezen çok bilir. – Cel care cutreieră mult știe mult. (Călătoriile lărgesc orizontul nostru.)

Çok naz aşık usandırır. – Prea multe nazuri îl enervează pe îndrăgostit.

Dağ dağ kavuşmaz, insan insana kavuşur. – Muntele nu se întâlnește cu muntele, însă om cu om se întâlnește. (În final, oamenii reușesc să se reunească.)

Damlaya damlaya göl olur. – Picătură cu picătură se face lacul. (Atunci când o serie de evenimente mici se întâmplă, pot duce la un rezultat important.)

Danışan dağı aşmış, danışmayan yolu şaşmış. – Cel care a cerut sfat a trecut muntele, cel care nu a cerut sfat s-a rătăcit. (Cel care se informează și cere părerea celor avizați este mai aproape de succes decât cel care încearcă să se descurce singur.)

Davetsiz gelen, döşeksiz oturur. – Cel care vine neinvitat, va sta fără așternuturi. (Nu trebuie să te aștepți să fii primit cu ospitalitate în locul în care ai ajuns fără să fii invitat.)

Davulun sesi uzaktan hoş gelir. – Sunetul tobei este plăcut de la depărtare. (Putem înțelege complexitatea unei situații doar atunci când trecem prin ea.)

Değirmen iki taştan, muhabbet iki baştan. – E nevoie de două pietre de moară ca să macine și de două capete ca să fie purtată o conversație.

Denize düşen yılana sarılır. – Cel care cade în mare se agață de șarpe. (Un om disperat e gata să-și asume orice risc pentru a se salva.)

Derdini söylemeyen derman bulmaz. – Cel care nu își spune necazul celor din jurul său nu găsește alinare.

Deveden büyük fil var. – Mai mare decât cămila este elefantul. (Omul nu trebuie să se fălească cu succesul său pentru că există altcineva cu mai mult succes decât el.)

Diken battığı yerden çıkar. – Spinul iese pe unde a intrat. (Trebuie să îndepărtăm suferința căutând cauza acesteia.)

Dikensiz gül olmaz. – Nu există trandafir fără spin. (Nu există om fără defecte.)

Doğmadık çocuğa kaftan biçilmez. – Nu se croiește caftan copilului nenăscut. (Omul nu trebuie să plănuiască cu mult timp în avans și să fie sigur de ceea ce va urma.)

Doğru söz acıdır. – Adevărul doare.

Doğruyu söyleyeni dokuz köyden kovalar. – Pe cel care spune adevărul îl alungă din nouă sate. (Cei care spun adevărul nu sunt foarte apreciați.)

Dost acı söyler ama gerçeği söyler. – Cuvintele unui prieten pot fi dureroase, dar sunt adevărate. (Adevărații prieteni nu ne vor minți chiar dacă adevărul ne va durea pentru că lor le pasă de noi.)

Düşenin dostu olmaz. – Cel care cade nu are prieteni. (Atunci când o persoană își pierde bogăția, își pierde și cercul de prieteni.)

El gözü ile dünya görülmez. – Lumea nu se vede prin ochii altora. (Oamenii povestesc evenimentele așa cum le percep ei.)

El için kuyu kazan, evvela kendi düşer. – Cel care sapă groapa pentru altcineva, poate cădea primul în ea. (Oamenii nu trebuie să complotească împotriva altora căci e posbil ca planul să se întoarcă împotriva lor.)

Elifin hecesi var, gündüzün gecesi var. – Elif are silabe, ziua își are noaptea. (Este posibil ca situația actuală să nu fie perfectă, lucruri mai rele pot urma.)

Elin ağzı torba değil ki büzesin. – Gura străinilor nu este o pungă ca să poată fi strânsă. (Atunci când oamenii bârfesc, nimic nu îi poate opri, vor vorbi ceea ce doresc.)

Emanet ata binen yarı yolda iner. – Cel care urcă pe calul de împrumut coboară la jumătatea drumului. (Nu te poți bucura mult timp de un lucru împrumutat, pentru că s-ar putea să fie nevoie să îl restitui proprietarului atunci când acesta are nevoie.)

Erkekliğin yüzde doksanı kaçmaktır. – 99 la sută din puterea unui bărbat stă în fuga sa. (E înțelept să fugi ca să îți salvezi viața.)

Eşeği düğünde çağırmışlar ‘Ya odun eksik, ya su’ demiş. – L-au chemat pe măgar la nuntă și i-au spus ”E nevoie de lemne, de apă.”

Eşeğini sağlam bağla, sonra Allaha ısmarla. – Leagă-ți măgarul puternic și apoi încrede-te în Dumnezeu. (Ia-ți toate măsurile de siguranță și apoi lasă totul în mâna lui Dumnezeu.)

Eşek hoşaftan ne anlar? – Ce înțelege măgarul din compot? (Oamenii mai puțin inteligenți nu își pot da seama de valoarea anumitor lucruri.)

Ev alma, komşu al. – Nu-ți lua casă, ia-ți vecin. (Atunci când cumperi o casă, întreabă în primul rând cum sunt vecinii, ei te pot ajuta în situațiile grele. Vecinii buni sunt mai importanți decât casa în sine.)

Evdeki hesap çarşıya uymaz. – Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. (Lucrurile nu ies întotdeauna așa cum le plănuim.)

Fakirlik ayıp değil, tembellik ayıp. – Nu este rușine să fii sărac, este rușine să fii leneș. (Nu trebuie să-ți fie rușine dacă muncești și câștigi puțin, trebuie să-ți fie rușine dacă ești sărac pentru că nu vrei să muncești.)

Fazla mal göz çıkarmaz. – Marfa în plus nu dăunează. (Nu renunța la ceea ce ai în exces, nu îți dăunează.)

Gelen gideni aratır. – Cel care vine îi face simțită lipsa celui care a plecat. (Succesorul este de cele mai multe ori mai rău decât predecesorul său.)

Gençlikte taş taşı, kocalıkta ye aşı. – Cară pietre cât ești tânăr, mănâncă la bătrânețe. (Muncește mult în tinerețea ta, astfel încât la bătrânețe să ai independența financiară.)

Görünen köy kılavuz istemez. – Satul care se vede nu are nevoie de ghid. (Nu este nevoie să explici un lucru care este foarte clar.)

Gözden ırak olan, gönülden de ırak olur. – Cel care e departe de privirea ta, se va înstrăina și de inima ta. (Persoanale care se află la depărtare și nu comunică, pierd legătura și iubirea care i-a unit odată.)

Gülme komşuna, gelir başına. – Nu râde de necazul vecinului tău, ți se poate întâmpla chiar ție.

Günü seven dikenine katlanır. – Cel care iubește trandafirul se înțeapă în spinii săi. (Tot ceea ce facem cu pasiune și dragoste nu ni se va părea dificil.)

Güneş balçıkla sıvanmaz. – Soarele nu poate fi acoperit cu lut. (Nu încerca să acoperi adevărul cu minciuni.)

Güvenme varlığa, düşersin darlığa. – Nu depinde de bogăția ta pentru că poți ajunge la strâmtorare.

Hak verilmez, alınır. – Drepurile nu sunt date, ele se câștigă. (Nimeni nu îți va da ceva fără să lupți pentru acel lucru.)

Hamama giren terler. – Cel care intră în hamam (baie turcească) transpiră. (Atunci când o persoană acceptă un anumit serviciu sau treabă, trebuie să fie pregătit să accepte dificultățile care le presupune.)

Hatasız kul olmaz. – Nu există sclav fără greșeală. (Nimeni nu este perfect, toți facem greșeli.)

Hayır dile komşuna, hayır gele başına. – Dorește-i vecinului tău bine, ca binele să vină la tine.

Her adam etten anlasa kasaplar et satmaz. – Dacă fiecare om s-ar pricepe la tăiatul cărnii, măcelarii nu ar mai vinde carne. (Nu toți avem priceperea pentru a lucra în același domeniu.)

Her ağacın meyvesi olmaz. – Nu toți pomii fac fructe. (Nu toți membri unei comunități sunt valoroși.)

Her ağaç kökünden kurur. – Fiecare copac se usucă de la rădăcină. (O familie sau o comunitate/societate se destramă ca rezultat al deteriorării fundamentelor sale.)

Her akşamın bir sabahı vardır. – Fiecare seară își are dimineața ei. (Perioadele grele ajung într-un final la sfârșit.)

Her horoz kendı çöplüğünde öter. – Fiecare cocoș cântă în ograda sa. (Fiecare este stăpânul propriei sale case.)

Her koyun kendi bacağından asılır. – Fiecare oaie este spânzurată de propriile picioare. (Fiecare persoană este responsabilă de propriile acțiuni, nu alții sunt vinovați pentru ele.)

Herkes gider Mersin’e, biz gideriz tersine. – Toată lumea merge la Mersin, noi mergem în sens opus. (A face opusul a ceea ce toată lumea face.)

Herkesin tenceresi kapalı kaynar. – Oala fiecărui om fierbe cu capacul pus. (Nimeni nu știe ce se întâmplă în interiorul fiecărei familii.)

Horoz çok olan yerde sabah olmaz. – Dimineața nu vine în locul în care sunt mai mulți cocoși. (Nu se poate ajunge la un rezultat satifsăcător atunci când se lucrează cu mai mulți oameni care au opinii diferite.)

Irmaktan geçerken at değiştirilmez. – Nu se schimbă calul atunci când treci râul. (Oamenii nu ar trebui să schimbe metoda în timpul desfășurării unei acțiuni.)

İki cambaz bir ipte oynamaz. – Doi acrobați nu pot dansa pe o singură sârmă.

İki karpus bir koltuğa sığmaz. – Doi pepeni nu încap pe un singur scaun. (Omul nu se poate ocupa cum trebuie de două acțiuni în același timp.)

İki ölç, bir biç. – Măsoară de două ori, croiește o dată. (Gândește de două ori, acționează o dată. Înainte de a te apuca de ceva important, asigură-te că ai luat în calcul toate posibilele consecințe.)

İnsan doğduğu yerde değil, doyduğu yerde. – Omul nu trăiește în locul în care s-a născut, ci în locul în care se satură. (Oamenii nu trăiesc în locurile natale, ci în locurile în care își pot câștiga existența.)

İnsan üç şeyi kaybedince önemini anlarmış: zaman, gençlik ve sağlık. – Omul înțelege importanța a trei lucruri atunci când le pierde: timpul, tinerețea și sănătatea.

İşleyen demir pas tutmaz. – Fierul care bate nu ruginește. (E nevoie de practică pentru a menține standarde ridicate.)

İt ürür, kervan yürür. – Câinele latră, caravana trece. (Oamenii care au un scop precis și bine determinat nu trebuie să se lase influențați de oameni care fac mult zgomot.)

İyi at eski çul altında belli olur. – Calul bun se cunoaște sub șaua veche. (Oamenii se descurcă în general bine în condiții prielnice, cu toate acestea, cei cu adevărați valoroși se descurca la fel de bine în condiții potrivnice.)

İyi dost kara günde belli olur. – Prietenul bun se cunoaște în zilele negre. (Ne dăm seama cine ne sunt adevărații prieteni în situațiile grele ale vieții.)

Kaçan balık büyük olur. – Peștele care scapă este de obieci foarte mare. (Atunci când o oportunitate este pierdută, importanța acesteia este de cele mai multe ori exagerată.)

Kalemin yaptığını kılıç yapmaz. – Ceea ce face creionul nu poate face sabia. (Ideile sunt mai eficiente decât forța brută.)

Kalp kalbe karşıdır. – Gând la gând cu bucurie. (Proverb folosit când doi oameni se gândesc în același timp la același lucru.)

Kanatsız kuş uçmaz. – Pasărea fără aripi nu zboară. (O persoană are nevoie de uneltele potrivite pentru a duce la bun sfârșit o anumită muncă.)

Kanı kanla yumazlar, kanı suyla yurlar. – Ei nu spală sângele cu sânge, ci cu apă. (Să răspunzi cu violență la violență nu duce la rezultate bune.)

Kâr zararın kardeşidir. – Profitul este fratele daunei. (Oamenii trebuie să se aștepte în orice afacere atât la pierderi, cât și la profit.)

Kaynayan kazan kapak tutmaz. – Un cazan care fierbe nu poate fi acoperit cu capac.

Kazma elin kuyusunu, kazarlar kuyunu. – Nu săpa o capcană pentru alții, căci și ei îți vor săpa ție una.

Kelle verir sır vermez. – Își dă capul, dar nu își divulgă secretul. (Despre cineva care păstrează un secret mai presus decât orice altceva.)

Kendi düşen ağlamaz. – Cel care cade din cauza sa nu ar trebui să plângă. (Cel care acționează fără să se gândească și fără să se sfătuiască cu alții trebuie să suporte consecințele actelor sale.)

Keskin sirke küpüne zarardır. – Oțetul puternic strică ulciorul în care se află. (Un om aprig la mânie sfârșește prin a-și deteriora sănătatea și relațiile pe care le are.)

Kısmetinde ne varsa, kaşığında o çıkar. – Primești ceea ce ți-a rezervat soarta. (Fiecare persoană își trăiește propriul destin, nici mai mult, nici mai puțin decât atât.)

Kışın ekilen darıdan, kocasından sonra kalkan karıdan hayır gelmez. – Nu îți este de folos meiul semănat iarna, și nici soția care se trezește după soț.

Kızanla potak avlanmaz. – Nu se vânează o pasăre cu un copil. (Alege persoana potrivită pentru o treabă, altfel fii pregătit să suporți consecințele.)

Kol kesilirken parmak acımaz. – Atunci când brațul este tăiat, degetul nu doare. (Persoanele nu suferă pentru altele.)

Korkulu rüya görmektense, uyanık durmak daha iyidir. – Este mai bine să stai treaz, decât să ai un coșmar.

Korkunun ecele faydası yoktur. – Frica nu este un leac pentru moarte. (Dacă îți este teamă să faci ceva, frica ta nu te va împiedica să dai greș. Deci, în concluzie, trebuie să uiți de firca ta și să faci ce ai de făcut pentru a reuși.)

Kurt sisli havayı sever. – Lupului îi place vremea cețoasă. (Oamenii vicleni așteaptă condiții nesigure și incerte pentru a acționa.)

Kusursuz dost arayan, dostsuz kalır. – Cel care caută prieten fără defecte rămâne fără niciun prieten. (Nimeni nu este perfect, tocmai de aceea, ar trebui să facem un efort să-i înțelegem și să-i acceptăm pe cei din jurul nostru așa cum sunt.)

Traducerea proverbelor aparține echipei Turca La Un Ceai.