Ghid de supravietuire al gurmandului in Turcia

Știi doar cum se spune: „În Turcia vii pentru istorie și rămâi pentru mâncare!” Ei bine, nu te afli departe de adevăr! Preparatele turcești au în ele, mai mult ca sigur, ceva magic: nu le uiți cu una, cu două! Sunt personaje care prind contur în mintea ta, mai ceva ca fata Morgana. Când te afli în pustiu, departe de Turcia adică, visezi cu ochii deschiși la: baklavale însiropate, kebab aromat cu sos de iaurt și mentă, la condimentele lor care scot… sultanul din tine, la câte și mai câte! Dacă ajungi prima dată în pașalâcul turcesc al preparatelor culinare de acolo, iată un ghid cu 46 de sfaturi și expresii care să-ți prindă bine la prima ta incursiune acolo!

1. În primul rând, nu uita de: Çok acı mı? – Este foarte iute? Această întrebare pusă în momentul potrivit, te poate salva de la o experienţă neplăcut de fierbinte, multe dintre preparatele tradiţionale turceşti fiind foarte condimentate. Abia acum… putem continua:

2. Hoş bulduk! – Bine v-am găsit! le vei răspunde turcilor care te întâmpină în localul lor cu expresia Hoş geldiniz! – Bine aţi venit! Este nelipsită această urare, ori de câte ori pui piciorul în pragul universului culinar turcesc.

3. İki kişi için masa lütfen. – O masă pentru două persoane vă rog. Înlocuiește cuvântul „iki”-doi, două, cu numărul persoanelor pentru care dorești o masă.

4. Bakar mısınız! – Fiţi amabil! (aşa atragi atenţia chelnerilor) Dacă este vorba de o persoană foarte tânără, folosește: Bakar mısın! – Fii amabil! sau Affedersin! = Nu te supăra!

5. Mönü, lütfen! / Mönüyü alabilir miyiz? – Meniul, vă rugăm!

6. Lahmacun var mı? – Aveţi lahmacun? (înlocuieşti lahmacun cu preparatul pe care îl cauţi) Pide var mı? Sütlaç var mı?
Sütlü baklava var mı?

7. Var. – Da, avem. Yok. – Nu, nu avem

8. Et taze mi? – Carnea este proaspătă?

9. Bu ne? – Ce este acesta?

10. Bir Adana Kebab ne kadar? – Cât costă un Adana Kebab?

11. Soğan istiyorum. – Vreau ceapă.

12. Soğan istemiyorum. – Nu vreau ceapă.

13. Et yemiyorum. Vejetaryenim. – Nu mănânc carne. Sunt vegetarian.

14. Personalul din local îţi va spune Afiyet olsun! – adică fie Poftă bună! când mănânci sau Să vă fie de bine! după ce ai terminat de servit. Răspunsul este: Teşekkür ederim!

15. Hesap, lütfen! / Hesabı alabilir miyiz? – Nota, vă rugăm!

16. Üstü kalsın. – Păstrați restul.

17. Tuvalet ne tarafta? – Unde este toaleta?

18. Alerjim var. – Am alergie.

19. Glutene alerjim var. – Am alergie la gluten.

20. Şeker hastasıyım. – Am diabet.

21. Kartla ödeyebilir miyim? – Pot plăti cu cardul?

22. İngilizce konuşuyor musunuz? = Vorbiți engleză?

23. Yavaş konuşabilir misiniz? = Puteți vorbi mai încet?

24. Tuz ve karabiber var mı? = Aveți sare și piper?

Un mic detaliu util: în multe locuri din Turcia, dacă spui câteva cuvinte în turcă, oamenii devin imediat mai calzi și mai prietenoși cu turiștii. Imediat te vei trezi că vorbești cu ei despre Hagi sau Popescu, sau alt fotbalist român pe care ei îl cunosc. Gata, ești de-al lor deja, i-ai câștigat!

25. Dacă nu ai reușit să câștigi lupta grea cu mâncarea delicioasă folosește formula magică ce îți asigură continuarea ospățului și acasă: Paket olabilir mi? = Se poate la pachet?

26. Çay açık olsun. = Ceaiul să fie mai slab. Atenție dacă nu îți este pe plac ceaiul concentrat turcesc, e bine să-l ceri pe cel slab, măcar la primele experiențe. Ulterior, îl poți ajusta în funcție de preferințele tale: koyu çay – ceai concetrat turcesc, normal ceai = intensitate medie a ceaiului.

27. În drumul tău către obiectivele turistice, vei întâlni o mulțime de vânzători ambulanţi, simpatici şi puşi pe glume, dornici să te introducă în cultura street food din Turcia: te conving cu dibăcie să cumperi de la simit, mısır, turşu, kestane, dondurma, sandviç, döner kebab, balık ekmek şi până la börek, tantuni, pide sau gözleme. Cum te asiguri că vei cumpăra cantitatea dorită? Vocabular util pentru tine:

bir tane… iki tane, lütfen – o bucată, două bucăţi, te rog

100 (yüz) gram – 100 de grame

top – cupă (la îngheţată)

kilo – kilogram

yarım kilo – jumătate de kilogram

1 – bir, 2 – iki, 3 – üç, 4 – dört, 5 – beş, 6 – altı, 7 – yedi, 8 – sekiz, 9 – dokuz, 10 – on

28. Dacă vrei să refuzi politicos o ofertă – spre exemplu gustarea unui produs oferit gratuit: dă din cap și spune Teșekkürler! – Asta înseamnă: „Nu, mulțumesc!”, iar dacă vrei să accepți o ofertă: „Lütfen!”– Da, vă rog!

29. Dacă ești interesat să filmezi mâncarea ori experiența culinară din locul în care te afli, folosește: „Video çekebilir miyim?” adică Pot filma? Este mai bine să confirmi de dinainte că acest lucru este permis și acceptat. Mai puține surprize neplăcute, nu?!

30. Dacă vezi scris „ocakbaşı” la intrarea într-un local înseamnă că e restaurant cu grătar tradițional. Preparatele sunt gătite direct pe jar, la temperatură controlată, pentru a păstra textura, suculența și aroma autentică a cărnii.

31. În unele localuri, apa poate fi contra cost chiar dacă nu ai cerut explicit. Întreabă la început: Su ücretli mi? – „Apa este contra cost? Apa este cu plată?”

32. Dacă ți-a plăcut mâncarea, poți spune: Yemek nefis! Mâncarea este delicioasă!

33. Cum mănânci un lahmacun? Un lahmacun se mănâncă tradițional așa: Îl primești fierbinte, subțire și crocant. Deasupra pui verdeață (de obicei pătrunjel), ceapă, roșii și uneori salată. Storci lămâie peste el pentru gust și prospețime. Apoi îl rulezi strâns, ca un fel de wrap, și îl mănânci cu mâna, din mers sau la masă. Nu se taie cu cuțitul și nu se mănâncă cu furculița în mod obișnuit. Se consumă simplu, rapid și fără prea multe „formalități”, ca street food.

34. Kebaburile în Turcia se mănâncă diferit în funcție de tip, dar există câteva reguli simple considerate „corecte”. Dacă este kebab la farfurie (de exemplu İskender sau Adana), se mănâncă prin combinarea fiecărei înghițituri: puțină carne, puțin sos și pâine sau orez. Nu se mănâncă separat doar carnea, ci împreună cu garniturile, pentru echilibru de gust. Dacă este kebab în lipie sau dürüm (de exemplu döner), se mănâncă ținând ruloul în mână și mușcând progresiv din el, fără să fie desfăcut complet sau tăiat cu cuțitul. Pe măsură ce înaintezi, rotești ușor ruloul. Dacă este kebab la grătar (cum ar fi Adana sau şiş kebap), carnea se combină de obicei cu ceapă, pătrunjel și pâine subțire (lavaș), iar totul se mănâncă împreună, de regulă cu mâna. Regula generală este că kebabul nu se mănâncă „izolat”, ci combinat: carne + pâine + legume + sos, într-un stil relaxat și social, nu formal. Turcii spun: „Kebap tek başına yenmez” (= kebabul nu se mănâncă singur) Adică ideea e de echilibru: carne + pâine + verdețuri + sos

35. Dacă vrei să pari localnic când mănânci în Istanbul, alege mâncare simplă, de zi cu zi, nu meniuri turistice. Localnicii mănâncă des preparate ca supa de linte (mercimek çorbası), fasole cu orez (kuru fasulye + pilav), kebaburi simple precum Adana sau Urfa și street food ca simit, lahmacun rulat cu pătrunjel și lămâie sau pește în pâine (balık ekmek). La mic dejun aleg un kahvaltı cu ouă, brânză, măsline și ceai. De băut, merg pe ceai turcesc (çay), ayran sau cafea turcească. Ca regulă generală, localnicii evită combinațiile complicate, sosurile multe și meniurile „mixte”. Dacă mănânci simplu, bei ceai și alegi mâncare tradițională fără „prezentare turistică”, vei părea imediat localnic și poți experimenta alegerilor lor.

36. Gusturile și preferințe culinare, cum să ceri?
Picant / nepicant

Acılı = picant

• Acılı olsun = să fie picant
• Biraz acılı = puțin picant
• Çok acılı = foarte picant

Acısız = nepicant

• Acısız olsun = să nu fie picant
• Hiç acı olmasın = deloc picant
• Lütfen acısız = vă rog, fără picant

Çok lezzetli = foarte gustos

• Gerçekten çok lezzetli = chiar foarte gustos
• Bu çok lezzetli = asta e foarte gustos

Çok güzel = foarte bun

• Çok güzel olmuş = a ieșit foarte bine
• Bu yemek çok güzel = mâncarea asta e foarte bună
• Harika = minunat / excelent
  

  Condimente

  Daha az baharat = mai puține condimente

  • Daha az baharat lütfen = mai puține condimente, vă rog
  • Baharatsız = fără condimente
  • Az baharatlı = ușor condimentat
  • Çok baharatlı olmasın = să nu fie prea condimentat

37. Să nu spui că ți se poate întâmpla, pentru că nu credem! Dar dacă totuși, totuși se întâmplă neîntâmplatul, și nu-ți place mâncarea primită, hai să vedem ce variante ai la îndemână: Bunu beğenmedim = Nu mi-a plăcut asta. Bu benim damak tadıma uygun değil = Nu e pe gustul meu. Biraz farklı bir şey alabilir miyim? = Pot primi altceva? Değiştirebilir miyim? = Pot să schimb? În general turcii nu se lasă până când nu pleci mulțumit din localul lor! Dar, dacă te afli într-un loc foarte turistic în care clienții curg „gârlă”, se mai întâmplă și tot felul de grozăvenii.

38. Dacă mâncarea nu se află în starea sa ideală, poți să folosești: Bu soğuk. = E rece. Bu pişmemiş. = Nu e gătit bine/Nu este făcut. Bir sorun var. = Este o problemă. Yanlış sipariş. = Comandă greșită. Dar noi zicem că indiferent ce primești, va fi delicios! Noi nu am avut probleme, dar sunt cazuri și cazuri, noroace și noroace. 🙂

39. Nu spune ceva nepoliticos precum: Getir! – Adu! Hemen! Imediat! İstemiyorum. – Nu vreau. (sună destul de dur). Variantele recomandate pot fi: Getirir misiniz? – Puteți aduce? Teșekkür ederim! Bunu yiyemiyorum. – Mulțumesc, eu pot să mănânc acest lucru.

40. O interacțiune naturală cu chelnerul poate să fie așa: „Tamamdır”-„Este perfect.” Aşa ar spune un turc.  Olur, olur! – Merge, este ok! Sıkıntı yok. = Nu este nicio problemă.

41. Urează la final, când pleci dintr-un local: Kolay gelsin! – Spor la treabă! Turcii se vor bucura de această urare mai mult decât știi tu.

42. Cum comanzi relaxat, ca un localnic: Bir Adana, acısız olsun. Yanına ayran. – Un Adana, să fie nepicant. Și lângă, ayran.

43. Dacă intri într-un local cu vitrină, în care poți alege mai multe feluri de mâncare, poți spune: „Șundan bir tabak, lütfen!” – O farfurie din aceasta, vă rog!

44. Știi denumirea tacâmurilor în turcă? Bıçak – cuțit, çatal – furculiță, kașık – lingură, çay kaşığı – linguriță de ceai, tatlı kaşığı – linguriță de desert.

• Tabak = farfurie
• Derin tabak = farfurie adâncă (pentru supă)
• Kase = bol
• Masa = masă
• Peçete = șervețel
• Bardak = pahar
• Çay bardağı = pahar de ceai
• Fincan = ceașcă (cafea turcească)
• Şişe = sticlă
• Tepsi = tavă
• Tencere = oală
• Tava = tigaie
• Servis tabağı = platou de servire
• Kaşık/servis kaşığı = lingură de servire
• Çatal var mı? = Aveți furculiță?
• Kaşık lütfen = Lingură, vă rog
• Bıçak alabilir miyim? = Pot avea cuțit?
• Peçete var mı? = Aveți șervețele?

45. Cum să citești meniurile în Turcia

Multe meniuri au și engleză, dar nu toate. Repede – repede, cu foamea în gât, parcă și ochii ți se încețoșează și nu mai știi exact nici ce vrei, nici ce înseamnă cuvintele în turcă. Dacă intri într-un local unde doar turcii mănâncă, nu te pierde printre denumirile turcești. Cele mai utile cuvinte sunt:

Tipuri de carne

• tavuk = pui
• et = carne de vită/miel
• kuzu = miel
• dana = vită
• balık = pește
• kıyma = carne tocată
• koyun = oaie

Cum e gătită mâncarea

• kebap = carne la grătar
• ızgara = grill
• kızartma = prăjit
• fırın = la cuptor
• acı = picant
• soslu = cu sos

Lucruri foarte comune

• pilav = orez
• ekmek = pâine
• peynir = brânză
• yoğurt = iaurt
• salata = salată
• çorba = supă

Mâncăruri pe care le vezi des

• döner = carne rotisată
• dürüm = wrap/ruladă
• pide = “pizza” turcească
• lahmacun = lipie subțire cu carne
• köfte = chiftele/grilled meatballs
• meze = aperitive mici

Deserturi și băuturi

• tatlı = desert
• baklava = baklava
• sütlaç = budincă de orez
• çay = ceai
• kahve = cafea
• ayran = iaurt sărat de băut46. Fereşte-te de scamuri! În Turcia, mai ales în zone foarte turistice din Istanbul sau Antalya, o să observi oameni care te “agață” direct pe stradă pentru restaurante. Vorbesc foarte prietenos, uneori chiar în română sau cu câteva cuvinte în limba ta, și încearcă să creeze rapid senzația că sunt aproape prieteni cu tine. “Brother, best kebab, special menu, welcome my friend.” De obicei problema nu e mâncarea, ci nota de plată. Ajungi să plătești mult peste normal pentru ceva banal. Altă fază comună este când te așezi fără să întrebi și apar pe masă apă, pâine, salate mici sau meze “din partea casei”. La final descoperi că nu erau gratuite. În multe locuri sunt obișnuiți să aducă automat lucruri, iar turistul presupune că sunt incluse. Cel mai simplu e să întrebi calm “Is this included?” înainte să atingi ceva. Unele restaurante pun oameni afară care spun “fresh fish, special price”, dar prețul real e la gram și nu e explicat clar. Pare ieftin până vine nota. Dacă vezi pește expus și nu vezi preț mare și clar, întreabă exact cât costă porția finală.

  Mai există și meniurile fără prețuri sau cu prețuri foarte mici la intrare, apoi alte taxe apar pe bon. În special în zonele ultra-turistice, unii profită dacă pari obosit, grăbit sau prea relaxat. Turcii negociază și verifică prețurile destul de natural, deci nu e considerat nepoliticos să întrebi de două ori. Un semn bun aproape mereu în Turcia este să vezi localnici mâncând acolo. Dacă locul e gol și doar cineva încearcă disperat să te bage înăuntru, de obicei nu e cel mai bun semn. Restaurantele bune rar au nevoie să “vâneze” turiști agresiv. Și încă ceva util: dacă cineva insistă prea mult că locul este “luxury”, “famous”, “VIP”, “best in Turkey”, de multe ori plătești mai mult pentru atmosferă și marketing decât pentru mâncare. Cele mai memorabile locuri sunt adesea cele simple, gălăgioase, cu miros bun de grill și unde vezi oameni care mănâncă fără să facă poze la fiecare farfurie.

  Vrei să ai acces la TOATE articolele Turca la un ceai!
  Află aici detalii despre abonamentul nostru!