Aoristul, bata-l vina!
Dacă ești oarecum interesant de gramatica limbii turce, sau dacă o studiezi la modul cel mai serios, sigur ai întâlnit denumiri care mai de care mai ciudate: sufix, aglutinare, izafet, armonii consonantice și vocalice și câte și mai câte! Printre ele, ascuns mișelește, stă la pândă și… aoristul, drăguțul personaj căruia astăzi îi dedicăm un articol întreg! Să piară frustrările, să piară ochii mijiți, să ni se lumineze mințile, să înțelegem și noi odată și odată ce-i cu aoristul ăsta, domne’!
Ei bine, aoristul este, mărturisim, o piatră de încercare pentru vorbitorii de limba română, dar asta doar până când înțelegem cum stă treaba și începem să ”mirosim” cum e cu limba turcă și când sau cum folosesc prietenii noștri turci acest timp! În anumite cărți de gramatică, îl vei întâlni și sub numele de ”timpul prezent-viitor” și, în limba turcă, geniș zaman.
Înarmarea!
Cum ar trebui să te pregătești pentru întâlnirea cu fiorosul aorist? Îți spunem noi! Iei frumușel la subsuoară un caiet, un creionaș, o gumiță, un markerel colorat, o foicică, un ochelăraș, un gând bun, o speranță și, cu mare avânt, te pui pe citit! Vei vedea, ușor, ușor, cum nebuloasa fantomatică devine o adiere magică care te poartă către culmea muntelui mult-visat: cunoașterea limbii turce!
Lasă în urmă orice fel de alte idei, orice fel de presupuneri, toate întrebările care încep cu ”De ce…?”, ”Dar…?” sau exclamațiile de tipul ”Off!”, ”Nu!!!”, ”Doamne, cine m-a pus să învăț turca?!”, cel puțin nu cât timp ești alături de noi, lecturând acest frumos articol! Ai nevoie de răbdare, zâmbet, deschidere sufletească, toleranță pentru capacitatea de a asimila noi noțiuni și… încredere! Încrederea vine multă și bună de la noi, Turca La Un Ceai, cei care suntem alături de tine întotdeauna în frumoasa călătorie care se numește învățarea limbii turce!
Atacul!
Atacăm fără milă aoristul și lovim în definție, care-i simplă ca … İyi günler!
Aoristul este timpul din limba turcă pe care îl folosim pentru a exprima adevăruri general valabile (legi ale naturii, ale fizicii, noțiuni geografice), deprinderi și obiceiuri ale oamenilor, o acțiune posibilă în viitor, o acțiune dorită, o scuză sau o urare, o presupunere, un proverb dar și pentru a formula rugăminți politicoase.
Oho, avem aşadar de povestit, dar nu-i bai, când ai lângă tine o companie minunată, aka. prietenii TLUC, totu-i mai frumos și… extrem de ușor! Haideți, dragi prieteni, să trecem în revistă câteva exemple care ne arată, așadar, contextele în care este folosit acest timp și modul în care el poate fi tradus!
1.Adevăruri general valabile:
- Kışın soğuk olur. – Iarna este frig.
- Balıklar suda yaşar. – Peştii trăiesc în apă.
- Kușlar uçar. – Păsările zboară.
- Su sıfır derecede donar. – Apa îngheață la zero grade.
- Su yüz derecede kaynar. – Apa fierbe la o sută de grade.
- Kediler sütü sever. – Pisicilor le place laptele.
- Kaliforniya’da kar yağmaz. – În California nu ninge.
2. Obiceiuri, acțiuni repetate… aici intră rutina noastră cea de toate zilele!
- Ben her sabah altıda kalkarım. – Mă trezesc în fiecare dimineață la ora șase.
- Ninem çok güzel kek yapar. – Bunica mea face un chec foarte bun.
- Bülent her cuma akşamı meyhaneye gider. – Bülent merge la cârciumă în fiecare vineri seară.
- Kız kardeşim hafta içi erken yatar. – Sora mea mai mică se culcă devreme în timpul săptămânii.
- Babam asla bulașıkları yıkamaz. – Tatăl meu nu spală niciodată vasele.
3. Acțiuni posibile, dorite, probabile din viitor. Trebuie să remarci că, în aceste situații, vom traduce aoristul cu viitorul din limba română.
- Gökyüzü bulutlu. Birazdan yağmur yağar. – Cerul este înnorat. Peste puțin timp (probabil că) va ploua.
- Saat 7. Birazdan eşim işten gelir. – Este ora șapte. Peste puțin timp va veni de la serviciu soțul meu.
- Bir gün beraber Paris’e gideriz, oldu mu? – Vom merge într-o bună zi împreună la Paris, ne-am înțeles?
- Biz dönünceye kadar bu çiçekler solar. – Până ne vom întoarce noi, probabil că aceste flori se vor ofili.
4. O scuză, o urare. Și în acest caz, vom folosi aoristul și, în mod surprinzător, vei realiza că multe dintre expresiile pe care le folosești în mod uzual sunt la acest timp! Yu-hu! Ce poate fi mai ușor?!
- Teșekkür ederim! – Îți/Vă mulțumesc!
- Teşekkür ederiz! – Îți/Vă mulțumim!
- Mutluluklar dilerim! – Îți/vă urez fericire!
- Görüşürüz! – Ne mai vedem! (Pe curând!)
- Rica ederim! – Cu plăcere!
- Affedersin! – Scuză-mă!
- Affedersiniz! – Scuzați-mă!
- Tebrik ederim! – Te/vă felicit!
- Özür dilerim! – Îmi cer scuze!
5. Hopa-țopa, acest timp își face apariția și în drăgălașele proverbe turcești, căci… de ce nu?!
- İyi dost kara günde belli olur. – Prietenul bun la nevoie se cunoaște.
- Yuvarlanan taş yosun tutmaz. – Pe piatra care se rostogolește nu crește mușchi.
- Ateș olmayan yerden duman çıkmaz. – Nu iese fum fără foc.
- Gülü seven dikenine katlanır. – Cel care iubește trandafirii se înțeapă în spinii săi.
- Acele ișe șeytan karışır. – Cel rău își vâră coada în lucrul făcut pe grabă.
- İyilik eden iyilik bulur. – Cel care face bine găsește bine. (Bine faci, bine găsești.)
6. Regăsim aoristul în formulările policitoase, hai să vedem câteva exemple!
- Pencereyi açar mısın? – Vrei să deschizi fereastra? Poți să deschizi fereastra?
- Biraz gelir misiniz? – Vreți să veniți puțin? Puteți să veniți puțin?
- Tekrar eder misin? – Poți repeta?
- Tekrar eder misiniz? – Puteți repeta?
- Benimle evlenir misin? – Vrei să te căsătorești cu mine?
- Radyonun sesini kısar mısınız? – Puteți da volumul de la radio mai încet?
- Bunu açıklar mısın? – Poți explica acest lucru te rog?
- Bana yardım eder misin? – Mă poți ajuta? Vrei să mă ajuți?
Această ultimă categorie este extrem de folositoare așadar, pentru că, în loc să folosim durul imperativ (Gel! = Vino! Gelin! = Veniti! sau Aç! – Deschide! Açın! – Deschideți!), îndulcim rugămintea folosind un aorist care sună atââââât de bine și de politicos, de spui „Doamne, cât de multă turcă știu!”
Iată, așadar, cele șase contexte în care poate apărea aoristul. Sunt multe, sunt puține? Cert este că acest timp are mai multe utilizări, iar dacă vei primi întrebarea sau chiar tu ești cel care te întrebi ”Care este traducerea acestui timp în română?”, ei bine, răspunsul este chiar mai sus, e vorba de cele șașe situații deja menționate. Șmecher mare timpul ăsta, n-are treabă, vrea să ne pună bețe-n roate, dar NU ne lăsăm și continuăm să avansăm vitejește prin materia stufoasă, doar ne ai pe noi alături, comunitatea Turca La Un Ceai!
Artileria grea!
Avansăm, avansăm și ne apropiem de scopul final: distrugerea inamicului! E vremea să punem la lucru artileria grea și să ne pregătim pentru tot ce are mai urât de oferit aoristul: modul de formare! Ține-te bine pe tanc, pune-ți casca și strânge din dinți! E greu, dar ne apropiem de jumătatea drumului, iar asta nu poate fi decât o veste extrem de bună!
Pentru a forma aoristul, ei bine, înainte de toate, avem nevoie să aflăm, nici mai mult, nici mai puțin decât TEMA AORISTULUI, adică bucățica de cuvânt care ne va ajuta să formăm timpul, la toate persoanele, forma afirmativă și interogativă!
Cum aflăm tema aoristului? Înlăturând terminația de infinitiv -MAK, respectiv -MEK și:
- în cazul rădăcinilor verbale finalizate în vocală adăugând – R
- în cazul rădăcinilor verbale monosibalice finalizate în consoană adăugând – AR sau – ER
- în cazul rădăcinilor verbale plurisilabice finalizate în consoană adăugând – IR, – İR, – UR, – ÜR
- ținând cont de cele 15 excepții ”excepționale”!
Le luăm pe rând, ce spui?! Noi așa zicem că ar fi mai bine! Ne dăm mâna și pășim cu încredere înainte! De ce este nevoie să aflăm tema aoristului înainte de toate? Ei bine pentru că ea ne ajută, mai apoi, să formăm aoristul pentru toate persoanele, iar fără ea e imposibil să faci acest lucru. Așadar, acordă o mare, mare importanță acestui capitol, practic 90% din aorist e învățat dacă știi aceste reguli de formare a temei aoristului, care vin frumușel explicate chiar în rândurile de mai jos!
- În cazul rădăcinilor verbale terminate în vocală pentru a forma tema aoristului adăugăm – R.
Pentru bașlamak = a începe, tema aoristului este: bașla – r
Pentru okumak = a citi, tema aoristului este: oku – r
Pentru uyumak = a dormi, tema aoristului este: uyu – r
Pentru yemek = a mânca, tema aoristului este: ye – r
Pentru söylemek = a spune, tema aoristului este: söyle – r
Pentru anlamak = a înțelege, tema aoristului este: anla – r
2. În cazul rădăcinilor verbale monosilabice terminate în consoană, pentru a forma tema aoristului adăugăm – AR (dacă ultima vocală este a, ı, o, u) şi – ER (dacă ultima vocală este una dintre e, i, ö, ü).
Pentru koşmak = a alerga, tema aoristului este: koş – ar
Pentru yapmak = a face, tema aoristului este: yap – ar
Pentru bakmak = a privi, tema aoristului este: bak – ar
Pentru içmek = a bea, tema aoristului este: iç – er
Pentru yanmak = a arde, tema aoristului este: yan – ar
Pentru kızmak = a se supăra, tema aoristului este: kız – ar
Pentru doğmak = a se naşte, tema aoristului este: doğ – ar
Pentru bitmek = a se termina, tema aoristului este: bit – er
3. În cazul rădăcinilor verbale plurisilabice terminate în consoană, pentru a forma tema aoristului adăugăm: -IR, -İR, -UR, -ÜR astfel:
- dacă ultima vocală din rădăcină este a sau ı, vom adăuga IR.
- dacă ultima vocală din rădăcină este e sau i, vom adăuga İR.
- dacă ultima vocală din rădăcină este o sau u, vom adăuga UR.
- dacă ultima vocală din rădăcină este ö sau ü, vom adăuga ÜR.
Pentru düşünmek = a se gândi, tema aoristului este: düşün – ür.
Pentru kazanmak = a câștiga, tema aoristului este: kazan – ır.
Pentru kullanmak = a folosi, tema aoristului este: kullan – ır.
Pentru pişirmek = a găti, tema aoristului este: pişir – ir.
Pentru anlatmak = a povesti, tema aoristului este: anlat – ır.
Pentru konuşmak = a vorbi, tema aoristului este: konuş – ur.
Pentru oturmak = a locui, tema aoristului este: otur – ur.
Stai pe aproape! Revenim în scurt timp cu o continuare interesantă!
3 comentarii
Gabriela Dimitriu
Mulțumesc mult!
Cosmin
Minunat!
Doinitza
Foarte bine explicat! Mulțumesc din suflet!