Izafeturile si luna de miere

Astăzi aducem bucurie în special celor care studiază limba turcă, dar și celor care sunt curioși ”cu ce se mănâncă” gramatica acestei limbi. Ei bine, dacă te afli într-una dintre situațiile menționate mai sus, ar trebui să te obișnuiești cu termeni precum izafet, aorist, aglutinare și sufix, locativ sau ablativ, postpoziții și gerunzii. Am enumerat pe scurt doar câteva din noțiunile gramaticale de bază ale limbii turce cu care te vei saluta de multe ori dacă te apuci să o studiezi serios.

Așa cum poate ești obișnuit din celelalte articole pe care le-am dedicat gramaticii limbii turce, îți prezentăm toate aceste noțiuni într-o formă prietenoasă, accesibilă, iubibilă și foarte digerabilă! Nu ne vom lupta cu monștri uriași și fioroși, nu ne vom lupta cu morile de vânt, căci limba turcă nu este deloc înfricoșătoare așa cum ai putea crede dacă nu ai făcut bine cunoștință cu ea.

Azi luăm la puricat izafeturile! Iza… ce?! Izafeturile! Nu te speria, sunt chiar simpatice și există chiar și în limba română, însă sub alte forme! Iată, deja ai făcut un pas important în înțelegerea acestor noțiuni, aflând că deja le folosești zilnic în limba ta maternă.

Luna de miere

Osman și Leyla se află de câteva zile în Lara, districtul aflat în Antalya, cu plaje întinse și ape liniștite, care îi invită pe cei doi tineri la plimbări romantice la ceas de seară, prilej cu care nu ratează niciun fotograf mai mult sau mai puțin profesionist care îi invită să pozeze pentru câteva cadre. Cei doi tineri abia căsătoriți se bucură așadar din plin de luna lor de miere – balayı – într-un loc de vis, perfect pentru o asftel de escapadă! Sesiuni lungi de bronzat, siste prelungite, mâncare delicioasă, drumeții la obiectivele turiștice din zonă, plimbări cu bicicleta, cu un astfel de program, nimeni n-ar mai vrea să se întoarcă la rutina zilnică.

Leyla se emoționează ori de câte ori vede inelul de aur – altın yüzük – pe care l-a primit din partea soțului în ziua nunții. Mai mult decât un bun material, inelul însemna pentru ea amintirea celui mai important moment din viața ei. Osman, în schimb, este tare mândru de noul său aparat de fotografiat – fotoğraf makinesi -, primit în dar de la cel mai bun prieten cu aceeași ocazie. Dar bicicleta lui Osman – Osman’ın bisikleti – pare fi lucrul de care amândoi se bucură cel mai mult! Ea le dă prilejul să exploreze în libertate toate locurile frumoase din jurul stațiunii, îi îndeamnă la visare și îi face să uite că au trăit odată o altă viață, în care Leyla nu îl cunoștea pe Osman, iar Osman nu o întâlnise pe Leyla.

Izafeturile în limba turcă

Mai mult ca sigur că deja ai observat câteva cuvinte pe care le-am scos în mod intenționat în evidență:

• altın yüzük =  inel de aur
• fotoğraf makinesi = aparat de fotografiat
• Osman’ın bisikleti = bicicleta lui Osman

Ei bine, aceste obiecte care apar în povestea noastră, nu sunt altele decât cele trei izafeturi ale limbii turce. Dacă reții aceste trei construcții, mai mult de jumătate din lecția noastră este deja parcursă. Da, sună destul de pretențios, însă dacă ai aceste trei exemple drept repere, îți va fi extraordinar de ușor să construiești și altele asemănătoare după acest model. Deci, nu uita de inelul de aur, de aparatul de fotografiat și de bicicleta lui Osman!

Ce sunt izafeturile? Izafeturile reprezintă diverse îmbinări între două substantive. Iată câteva idei pe care trebuie să le reții când vine vorba despre izafeturi:

• Există trei tipuri de izafeturi: izafetul I (altın yüzük =  inel de aur), izafetul II (fotoğraf makinesi = aparat de fotografiat) şi izafetul III (Osman’ın bisikleti = bicicleta lui Osman).
• Este posibil să le întâlnești sub diferite denumiri în limba turcă, însă este vorba despre același lucru, regulile sunt aceleași indiferent de denumire.
• Pentru a le putea construi, este necesar să cunoști foarte bine sufixul posesiv pentru persoana a III-a singular (-SI, -Sİ, -SU, -SÜ, respectiv -I, -İ, -U, -Ü) şi, de asemenea, sufixul cazului genitiv (-NIN, -NİN, -NUN, -NÜN, respectiv -IN, -İN, -UN, -ÜN).
• Ca o curiozitate, află că mai există un izafet persan, cele menționate până acum fiind izafeturi turcice. Așa cum îl trădează și numele, el a fost împrumutat din limba persană și este folosit foarte rar și se formează prin intercalarea vocalei i, sau a unor variante ale acestei vocale între cei doi termeni ai izafetului: der-i saadet = poarta fericirii (aici se face referire la Constantinopol), padișah-ı adil = împăratul cel drept.

Izafetul I – Inelul de aur 

Pentru a reține primul izafet, ți-am recomandat să ai în minte frumosul inel de aur al Leylei. De ce? Pentru că el este exemplul reprezentativ pentru acest tip de izafet. Pe scurt:

• termenul unu (arată materialul) termenul doi (arată obiectul determinat), niciunul dintre ei neprimind niciun sufix. Destul de simplu, nu-i așa? Păi… chiar este!

Hai să parcurgem împreună mai multe exemple ca să vedem despre ce este vorba:

• plastik masa = masă de plastic
• pamuk tișört = tricou din bumbac
• deri ceket = jachetă din piele
• mermer merdiven = scări din marmură
• porselen fincan = ceașcă de porțelan
• demir kapı = ușă de fier
• yün çorap = şosete de lână
• kağıt uçak = avion de hârtie

Izafetul II – Aparatul de fotografiat

Exemplul nostru clasic pentru al doilea izafet este… hai, spune tu! Ți-ai amintit corect: fotoğraf makinesi! Dacă ești obișnuit cât de cât cu limba turcă, observi cu ușurință trei elemente distincte: două cuvinte de sine stătătoare: fotoğraf şi makine, dar și o terminație suspectă la finalul celui de-al doilea termen! Ce să fie, ce să fie? Hai să clarificăm misterul:

• termenul unu (arată ”ce fel de”) termenul doi (este obiectul determinat și este însoțit de sufixele de posesiv persoana a III-a singular).

Așadar, oricând dorim să spunem ce fel de ciorbă, ce fel de ceai, ce fel de curs, ce fel de mâncare, ce fel de zi, ce fel de restaurant, îl chemăm în ajutor pe prietenul nostru, izafetul cu numărul II!

• meyve çayı = ceai de fructe 
• Türkçe kursu = curs de turcă
• mercimek çorbası = ciorbă de linte
• futbol maçı = meci de fotbal
• balık restoranı = restaurant de peşte
• yüz kremi = cremă de față
• doğum günü =  zi de naștere
• kuzu eti = carne de miel

În plus față de ”ce fel de”, izafetul II se folosește pentru a arăta denumirea proprie a obiectului determinat, mai simplu spus, vom construi izafetul II dacă ne dorim să spunem și numele unui ziar, al unei farmacii, al unei universități, al unui palat, al unui restaurant:

• Adervărul Gazetesi = Ziarul Adevărul
• HelpNet Eczanesi = Farmacia HelpNet
• Titu Maiorescu Üniversitesi = Universitatea Titu Maiorescu
• Dolmabahçe Şarayı = Palatul Dolmabahçe

İzafetul III – Bicicleta lui Osman

Am ajuns repejor şi la al treilea izafet, pare și chiar este cel mai complex și mai încărcat dintre toate! Hai să vedem cum se formează:

• termenul unu (arată cui îi aparține obiectul determinat și primește sufixele genitivului) termenul doi (obiectul determinat care primește sufixele posesivului de persoana a III-a singular)

Așa cum menționam și în prima parte a articolului, reține fără să pui prea multe întrebări construcția Osman’ın bisikleti – bicicleta lui Osman, căci această construcție te va ajuta să reții cum trebuie modul de construire al acestui izafet.

• Șoförün arkadaşı = prietenul șoferului
• Merve’nin çocuğu = copilul lui Merve
• Mustafa’nın evi = casa lui Mustafa
• Ali’nin komşusu = vecinul lui Ali
• Müdürün ofisi = biroul directorului
• Arabanın lastiği = cauciucul mașinii
• Otelin odaları = camerele hotelului
• Öğretmenin çantası = geanta profesorului
• Öğrencinin ödevi = tema elevului
• Romanya’nın şehirleri = orașele României
• Aktrisin gülüşü = zâmbetul actriței

Acum, că știi în mare despre ce este vorba când auzi de izafeturi, nu îți rămâne altceva de făcut decât să aprofundezi subiectul folosind una dintre cele 40 de sugestii de materiale și pagini de internet gratuite pe care le-am recomandat cu o altă ocazie! Și, mai mult ca sigur că, atunci când le vei întâlni, îi vei avea în fața ochilor și pe Osman și Leyla și lucrurile lor favorite: inelul de aur, aparatul de fotografiat și bicicleta lui Osman!