Andreea, cu gândul la Istanbul
Unul dintre cele mai frumoase mesaje pe care le-am primit în ultimul timp a venit din partea Andreei, cea care ne-a descris cu atâta pasiune călătoriile ei… cum altfel, în Istanbul! Multe inimi a frânt acest oraş!
„Merhaba! Sunt o persoană pasionată de Istanbul şi de tot ce presupune acesta, prin urmare, mă declar o fană a paginii voastre! Mi-am vizitat oraşul preferat de trei ori până acum şi de fiecare dată am încercat să păşesc dincolo de aparenţe şi să văd mai mult decât vede un turist obişnuit. Vă mărturisesc că nu-mi imaginez viitorul fără a mă stabili măcar temporar acolo! Aşa că aş vrea să împărtăşesc cu voi câteva fotografii, bineînţeles alese cu greu din marea mea „colecţie”. Vă mulţumesc pentru toate informaţiile pe care le oferiţi oamenilor interesaţi şi dispuşi să înveţe.
Prima dată, în anul 2012, am mers la recomandarea unei rude printr-o agenţie de turism. Atunci am vizitat obiectivele principale şi mi-am propus să mă întorc anual fiind pur şi simplu vrăjită de căldura şi ospitalitatea oamenilor, de gustul mâncărurilor (pentru că un om merge în Turcia pentru istorie şi rămâne pentru mâncare, nu-i aşa?) şi de stilul de viaţă agitat al locuitorilor de acolo. Bineînţeles la acest lucru s-a adăugat şi farmecul architectural. Având un program fix şi fiind pentru prima dată în Istanbul nu ne-am putut plimba cât ne-am fi dorit. Am plecat cu lacrimi în ochi şi cu o promisiune în suflet: mă voi întoarce!
De aceea, în anul 2013, am revenit pe cont propriu, împreună cu câţiva membrii ai familiei. Astfel am reuşit să descopăr oraşul dincolo de Sultanahmet si Laleli. Norocul nostru a fost că am avut o persoană de acolo, care ne-a îndrumat şi ne-a arătat locuri minunate, de care m-am îndrăgostit pur şi simplu. Una dintre cele mai frumoase amintiri din acea excursie a fost plimbarea nocturnă, pe malul Mării Marmara. Nu voi uita niciodată zecile de oameni care dormeau sub cerul liber, sau jocurile improvizate pe mal. Ne-am întors prin Aksaray, pe o străduţă împodobită “ca pentru Craciun”, cu mese de-o parte şi de alta, la care erau oameni dornici de voie-bună, muzicieni şi dansatoare! O lume colorată, plină de viaţă, Orient si Occident amestecate cu un singur scop: petrecere, strălucire si muzică orientală. (Andreea se referă la zona restaurantelor din Kumkapı) Şi de această dată am părăsit Istanbulul cu lacrimi in ochi, fiind sigură că mă voi întoarce.
In anul 2014 am ajuns la Istanbul pentru a treia oară! În acest an m-am plimbat cel mai mult, descoperind multe străduţe neştiute de turişti dar încărcate de istorie si de frumuseţe. Un lucru însă s-a schimbat. Nu am plecat trista. Am plecat fericită, la gândul că mă voi întoarce, măcar temporar, s-a infiripat in mintea mea.
Am vizitat multe locuri frumoase, cum ar fi: Palatul Dolmabahçe, Palatul Topkapı, Muzeul de Arheologie, Vialand, Cisterna Basilica, Ayasofya, Moscheea Albastră, Moscheea Noua Hipodromul, Barele Bazar, Piaţa de peşte, Bazarul de mirodenii, strâmtoarea Bosfor, partea asiatică, podul şi Turnul Galata şi multe altele.
Dacă m-aţi întreba ce m-a fascinat la acest oraş aş răspunde generic: totul. În primul rând, faptul că am avut ocazia să învăţ despre cum gândesc localnicii, despre obiceiurile lor pe care prea puţini turişti le cunosc. Poate părea ciudat… dar un alt lucru care mi-a plăcut enorm a fost plimbarea zilnică pe străduţele înguste, unde femeile îşi întind hainele de la un geam la altul, unde turismul nu şi-a pus deloc amprenta. Unde casele nu au perdele pentru noapte, dar totuşi nimeni nu este deranjat, unde copii se joacă printre lâna pusă la uscat în faţa uşii, unde aglomeraţia, înghesuiala şi dezordinea nu deranjează pe nimeni.
Aş putea să vorbesc ore în şir despre întâmplările mele din Turcia! Poate voi avea ocazia să o fac în limba turcă, deoarece învăţ! Mi-aş dori să-i fac pe cât mai mulţi români să viziteze această superbă locaţie şi să le transmit din entuziasmul meu! Dar va veni şi acea vreme! Vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat acazia să-mi împărtăşesc gândurile şi pasiunea pentru Istanbul-oraş al vieţii. Şi, să nu uit… sunt fascinată de felul în care conduc istanbulezii!”