Post aniversar TLUC 2 ani: In alta viata

Zarva dulce din bazarul turcesc împănat de produse. Clinchetul linguriţei subţiri fremătând în paharul delicat arcuit. Gustul inconfundabil al condimentelor turceşti care ridică la rang de delicatesă orice preparat îţi trece prin minte. Briza mării care aduce cu ea poveşti de iubire nemaiîntâlnite. Felul lor de a fi. Pasiunea cu care îşi cheamă sufletul pereche. Toate au stat la baza a ceea ce înseamnă astăzi TurcaLaUnCeai. Dacă ai călcat pe pământ turcesc, atunci cunoşti sentimentul: o nostalgie doar de tine înţeleasă cu adevărat, complice, amară şi totuşi râvnită. Un paradox. De cum te desparţi de Turcia, ai sentimentul că vrei înapoi de unde ai plecat, că aparţii acelui loc, că… în altă viaţă ai locuit acolo.

***

N-am uitat câtuşi de puţin momentul în care ideea înfiinţării comunităţii TurcaLaUnCeaui ni s-a înfiripat în suflet. De atunci au trecut doi ani! La început voiam să deschidem o fereastră către un univers căruia îi duceam dorul, către mica noastră Turcie… În primă fază, proiectul a fost gândit doar pentru noi, pentru sufletul nostru, apoi ne-a venit ideea că ar fi fantastic să găsim fraţi în dulcea noastră „suferinţă”, alţi camarazi care să ne însoţească în această frumoasă călătorie… Şi aşa am pornit la drum, şi niciun moment nu am aşteptat nimic în schimb. Reacţiile voastre ne-au surprins şi ne-au bucurat deopotrivă! Ce-am câştigat de pe urma acestei activităţi? „Nimic!” ne-au atras atenţia mulţi cunoscuţi. „Totul!” vine de fiecare dată răspunsul nostru prompt. Am câştigat prieteni, inimi, experienţe minunate, încrederea voastră, o tonă de energie pozitivă… E puţin lucru?

N-ai cum să ajungi aici dacă faci asta pentru a primi vreo răsplată, recompensă ori beneficiu. Şi asta poate fi explicaţia sutelor de reacţii pozitive pe care le-am strâns de-a lungul timpului. Avem multe planuri, dar le vom dezvălui pe măsură ce ele vor prinde contur. Putem însă să vă spunem că cel mai mult ne dorim să transformăm TurcaLaUnCeai în cea mai documentată platformă dedicată învăţării limbii turce şi acumulării de informaţii despre Turcia şi tot ce ţie de ea. Am ţinut mereu ştacheta sus de tot, am oferit şi am cerut respect de fiecare dată. Am înlăturat voit toate comentariile care nu se potriveau cu abordarea noastră vis-a-vis de o comunicare cu bun-simţ. Am făcut acest lucru din respect pentru munca noastră şi din respect pentru vizitatori şi prieteni, dorinici să se relaxeze şi să înveţe într-un mediu prietenos. Numai gândindu-ne la sutele de mesaje de felicitare primite astăzi, pe 25 mai, de ziua noastră, şi ştim că suntem pe drumul cel bun!

***

Adie vântul pe străzile drepte, flancate de platani din Ankara. Eşti departe de casă şi totuşi simţi că abia acum ai descoperit-o cu adevărat. Cum e posibil? Feţele oamenilor, unghiurile minaretelor pe cerul adormit, un proverb al cărui înţeles te pune pe gânduri, rimt de muzică venit din depărtare… toate-ţi sunt familiare. Le-ai mai trăit cândva, nu-i prima oară. În altă viaţă…