Ceva special,  Cultura turcilor - Obiceiuri,  Curiozitati,  Uncategorized

Secretele cafelei turcești

Deși comunitatea noastră are și va avea întotdeauna un singur favorit suprem – mărețul ceai turcesc – și cafeaua turcească ne este tare dragă, de aceea azi îi dedicăm un articol întreg cu multe curiozități, căci așa știm că apreciezi mai mult forma în care scriem!

Pornim la drum!

1. A apărut pentru prima dată în perioada Imperiului Otoman, fiind interzisă în urma interpretărilor foarte stricte ale Coranului. Era considerată un adevărat drog, însă, la cerința populației care îndrăgise extrem de mult licoarea, conducătorii imperiului au decis ridicarea interdicției.

2. În secolul al XVII-lea, cultura cafelei ajunsese în Anglia și Franța. Prima cafenea din Anglia a fost deschisă de un evreu turc la mijlocul secolului al XVII-lea.

3. Cuvântul „cafea” vine din turcescul „kahve”.

4. Superstițiile turcești spun că viitorul ți se arată în zațul cafelei, iar activitatea este denumită fal bakmak = a citi în cafea. După terminarea cafelei, ceașca este întoarsă cu susul în jos și plasată pe farfuriuță până la răcirea completă. Persoana care ghicește se numește FALCI și poți ajunge destul de ușor la una dintre ele, pentru că sunt răspândite peste tot în orașe.

5. Cafeaua, deși este o băutură nelipsită din viața de zi cu zi a turcilor, face parte și din obiceiurile și tradițiile legate de nunta turcească: înainte de căsătorie, familia băiatului vine în vizită la familia fetei pentru a-i cere mâna. Viitoarea noră trebuie să prepare cafeaua pentru invitați, însă băiatului îi pune întotdeauna sare în loc de zahăr, ca să-i testeze răbdarea și iubirea. Dacă viitorul ginere bea cafeaua fără să comenteze, înseamnă ca are un caracter liniștit și o iubire sinceră pentru fată. În unele părți ale țării, faptul că fata pune sare în cafea înseamnă că nu este doritoare să se căsătorească cu băiatul care a venit la pețit.

6. Se prepară în mod tradițional într-un ibric, denumit chiar așa – ibrik – sau cezve. Zahărul este adăugat în timpul preparării, și nu după. Niciodată nu se servește împreună cu frișcă sau cu lapte.

7. Printre secretele unei cafele turcești desăvârșite se numără: trebuie servită neapărat cu spumă deasupra. Nu amesteca după ce ai turnat-o în cești, căci spuma va dispărea. Începe mereu prepararea cafelei cu apă rece.

8. Cafeaua turcească este servită în ceșcuțe de mici dimensiuni și trebuie lăsată câteva momente înainte de a fi consumată pentru a da ocazia zațului să se așterne pe fundul ceștii.

9. Prima dată cafeaua a fost adusă la Istanbul în anul 1555 de doi comercianți sirieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, juca rolul principal în ceremoniile dela palatul sutanului.

10. Primele cafenele din Istanbul au fost deschise în urmă cu aproape cinci secole în cartierul Tahtakale. Au devenit rapid locul în care bărbaților turci le plăcea să socializeze, aici având loc și mici reprezentații cum sunt cele cu Karaköz şi Hacivat. Şi astăzi aceste cafenele – kahvehane – continuă să fie locul în care bărbații vin să socializeze, să vorbească despre politică sau să joace table – TAVLA – alături de o cafea turcească sau de un pahar de ceai.

11. Tehnica specială în care este preparată și servită cafeaua turcească și cultura care o învăluie au fost suficiente motive pentru ca aceasta să fie înscrisă în anul 2013 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural intangibil.

12. Cel mai celebru loc din Istanbul în care poți savura cafeaua turcească este acesta: KURUKAHVECI MEHMET EFENDİ – în magazinul arhicunoscut din Bazarul de mirodenii unde se poate cumpăra proaspăt măcinată. O altă marcă pe care o poți încerca este NURİ TOPLAR.

13. În cazul turcilor, începerea zilei cu savurarea cafelei turcești este aproape obligatorie.

14. Cafeaua turcească nu este turcească! Existența ei a fost menționată pentru prima dată în secolul al XV-lea, în Yemen. De acolo, s-a răspândit către Cairo și Mecca.

15. Cuvântul KAHVE provine din limba arabă, din varianta qahwah. 

16. Atât de mare este importanța cafelei, încât și denumirea uneia dintre mesele zilnice, cea a micului dejun, provine de aici: kahvaltı – sub cafea, adică toate bucatele delicioase consumate înainte de cafea. După cum se vede, consumul cafelei este aproape obligatoriu.

17. Multă spumă echivalează cu o calitate ridicată. Spuma ajută cafeaua să rămână la o temperatură ridicată pentru mai mult timp.

18. Un mic pahar cu apă rece este întotdeauna servit alături de cafeaua turcească. Te-ai întrebat vreodată de ce? Bea apă înainte de a sorbi din cafea pentru a-ți limpezi gura de alte arome. Bea și după cafea niște cafea, asta ajută ca particulele mai mari râștine să alunece mai bine pe gât.

19. În Turcia, o cafea bună se uită greu. Atât de greu, încât există o expresie celebră: „Bir fincan kahvenin kırk yıl hatırı vardır.” Adică o ceașcă de cafea oferită cuiva nu se uită nici după 40 de ani! Nu, nu trebuie să păstrezi ceașca în vitrină până la pensie. Ideea este alta: un gest mic, făcut din suflet, poate lăsa o amintire cât o viață. Acum înțelegi de ce o cafea poate valora mai mult decât pare?

20. „Cum îți bei cafeaua?” În Turcia, întrebarea aceasta poate deveni un mic examen de vocabular! Dacă o vrei fără zahăr, spui „sade”. Cu puțin zahăr? „Az şekerli”. Cu o cantitate potrivită pentru cei care nu vor nici amar, nici sirop? „Orta şekerli”. Iar dacă îți place dulce, comanzi „şekerli”. Atenție, însă: zahărul se pune în timpul preparării, nu după ce cafeaua a ajuns în ceașcă. Așa că hotărăște-te din timp! Ibricul nu este aparat de făcut cafea cu opțiunea „mai adaugă două cubulețe”.

21. Cafeaua turcească are un mic secret pe fundul ceștii: zațul! Spre deosebire de cafeaua filtrată, aici pulberea foarte fină rămâne în băutură și se așază treptat la fund. Tocmai de aceea, cafeaua se bea încet și nu trebuie să ajungi până la ultima picătură. Altfel, în loc de aromă intensă, riști să descoperi cum se simte nisipul pe limbă! Dar nu arunca zațul prea repede: în Turcia, pentru unii, el este începutul unei povești despre viitor.

22. Un ibric, o ceșcuță și două cuvinte turcești cu care poți face impresie imediat: „cezve” și „fincan”! Primul este vasul în care se prepară cafeaua, iar al doilea este ceșcuța în care o primești. Iar dacă vrei să comanzi ca la carte, spui simplu: „Bir Türk kahvesi, lütfen!” — O cafea turcească, vă rog! Vezi? Ai învățat deja ceva util în turcă. Mai rămâne să nu te răzgândești de trei ori când te întreabă cât zahăr dorești!

23. În lumea cafelei turcești, râșnița face o treabă serioasă: transformă boabele în pulbere extrem de fină, aproape ca făina. Nu este o exagerare poetică, ci una dintre caracteristicile acestei metode de preparare. Cafeaua se încălzește împreună cu apa și, dacă dorești, cu zahărul, iar aroma se dezvoltă în timp ce la suprafață se formează spuma. Fără filtru, fără capsule, fără butoane cu denumiri misterioase. Uneori, tot ce îți trebuie pentru o cafea memorabilă este un ibric și puțină răbdare.

24. În Turcia, o cafea poate fi felul elegant de a spune: „Nu pleca încă, mai stai puțin!” Oaspetele este invitat la cafea, conversația se prelungește, apar alte povești și, când credeai că vizita s-a terminat, mai începe una. Cafeaua nu este doar ceva ce bei, ci și un pretext minunat pentru a sta împreună. La urma urmei, câte lucruri importante se spun în timp ce oamenii se grăbesc? Uneori, cele mai bune conversații încep abia după ce cafeaua a fost servită.

25. Imaginează-ți scena: familia băiatului vine în vizită pentru a cere mâna fetei, toată lumea este atentă la fiecare gest, iar viitoarea mireasă pregătește cafeaua. Toate bune și frumoase, până când mirele gustă din ceașcă și descoperă că zahărul a fost înlocuit cu sare! În unele familii turcești, acesta este un test tradițional al răbdării și al iubirii: dacă bea fără să protesteze, se spune că este un om calm și că ține cu adevărat la fată. Desigur, nu toate familiile respectă obiceiul, iar astăzi unii miri probabil ar prefera să negocieze măcar un pahar cu apă!

26. Cafeaua turcească a ajuns și pe lista UNESCO, dar nu pentru că ar fi câștigat concursul mondial al cafelelor cu cea mai frumoasă spumă! În 2013, UNESCO a înscris cultura și tradiția cafelei turcești pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Motivul? Tot ceea ce se adună în jurul ceștii: ospitalitate, prietenie, conversații, ceremonii și obiceiuri transmise din generație în generație. Cu alte cuvinte, nu doar cafeaua a primit recunoaștere, ci și lumea care se naște în jurul ei.

27. Mică, intensă și cu personalitate: așa am putea descrie cafeaua turcească. Măcinarea foarte fină contribuie la textura sa specifică și la felul în care se dezvoltă aroma în timpul preparării. Dar atenție la un detaliu: faptul că o cafea are gust puternic nu înseamnă automat că are mai multă cofeină decât orice alt tip de cafea. Contează și boabele, cantitatea folosită și modul de preparare. Așadar, nu judeca o cafea doar după cât de serioasă pare în ceașcă!

28. Ai băut cafeaua, ai întors ceașca pe farfurioară și acum începe partea în care imaginația intră în scenă: „fal bakmak”, adică ghicitul în cafea! O pată seamănă cu o pasăre? Poate aduce vești. Alta pare un drum? Poate urmează o călătorie. Iar dacă vezi o inimă, povestea devine brusc mult mai interesantă! Persoana care citește în zaț se numește „falcı”. Evident, zațul nu este un instrument științific de prezis viitorul, dar poate fi un excelent generator de povești. Uneori, nici scenariștii nu au atâta imaginație!

29. Cafea turcească, un pahar cu apă și, uneori, o bucățică de „lokum” — rahat turcesc. Trei personaje într-un mic ritual care merită savurat fără grabă. Apa este servită frecvent alături de cafea, iar o explicație obișnuită este că ajută la limpezirea gurii înainte de a simți aroma băuturii. Cafeaua se bea în înghițituri mici, lăsând zațul să se așeze. Nu este o cursă contra cronometru și nici o probă de rezistență. Dacă ai terminat-o în trei secunde, felicitări pentru viteză, dar ai ratat jumătate din spectacol!

30. Și iată un lucru frumos: tradiția cafelei turcești nu se învață numai din rețete. Se învață privind-o pe bunica pregătind cafeaua, ascultând conversațiile adulților, observând cum sunt primiți musafirii și cum o ceașcă devine motiv de apropiere. Nimeni nu ține un curs despre ospitalitate, dar copilul înțelege, încetul cu încetul, ce înseamnă să-i faci loc cuiva la masa ta. Poate acesta este adevăratul secret al cafelei turcești: în ibric se prepară cafeaua, dar în jurul ei se construiesc amintirile. Iar unele chiar țin 40 de ani!

Vrei să citești fără restricții toate articolele turca la un ceai? Aici ai detalii despre abonamentul nostru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!