Karar – Decizia
O metodă foarte bună de a ne păstra proaspete cunoştineţele de limba turcă este să scriem scurte povestiri sau texte urmărind folosirea anumitor expresii şi cuvinte. Vezi mai jos ce a ieşit ultima dată când m-am jucat astfel. Traducerea în limba română aparţine prietenei noastre de pe pagina de Facebook, Elena V.
Aysun’un gözlerinden yaşlar sel gibi akıyordu. Eşi sözünü tutmayıp o akşam yemeğe gelmemişti. O zaman ona telefonda ‘Kesinlikle gelirim, canım. Bu akşam yemeğini hayatta kaçırmam!’ niye demişti ki? Eşinin o akşam gelmeyeceği aklının ucundan geçmezdi bile. Aysun’un yüzü terden ve üzüntüden sırılsıklam olmuştu. Birkaç dakika sonra Aysun anahtarın sesini duydu ve eşi içeri girdi.
Din ochii lui Aysun lacrimile curgeau şiroaie. Soţul ei nu se ţinuse de cuvânt şi nu ajunsese în seara aceea la masă. De ce atunci, îi spusese la telefon – „Sigur ajung, draga mea. Nu aş pierde pentru nimic în lume această cină!”? Nu putea să-şi scoată din minte faptul că soţul ei nu venise la masă în seara aceea. Din cauza transpiraţiei şi a supărării faţa lui Aysun era leoarcă. După câteva minute, Aysun auzi sunetul cheilor în uşă şi sotul său intră în casă.– İyi akşamlar, ben tokum, yemek yemeyeceğim diye konuştu.
– Bună seara, eu sunt sătul, nu mai mănânc, a spus.
Aysun: – Ama… bana söz vermiştin… diye mırıldandı.
Aysun: – Dar… mi-a promis… a spus Aysun mormăind.
Harun cevap vermeyip başını sallamakla yetindi. Aysun ise sığınacak liman gibi ona bakarak tekrar ağzını açmaya çalıştı ama konuşmayı beceremedi. Birkaç saniye sonra:
Harun nu răspunse şi se mulţumi să dea doar din cap. Aysun se uita la el căutând în privirea lui ceva de care să se agaţe. Încercă din nou să deschidă gura dar nu reuşi să rostească nimic. După câteva secunde:
– Ben bu acıya dayanamıyorum, Harun, bana neden böyle davranıyorsun, suçum ne? dedi.
– Eu nu pot să mai suport durerea asta, Harun, de ce te porţi aşa cu mine, cu ce ţi-am greşit?
– Seninle uğraşacak halim yok.
– Nu am chef să-mi bat capul cu tine.
Aysun affaladı: – Bugün evlilik yıl dönümümüz. Sen ne zaman adam olacaksın? Çok sinirsin… İnsanın keyfini kaçırmaktan başka hiç bir şey yapmıyorsun. Yıllar boyunca değişmeni boşuna beklediğimi bugün anladım…
Aysun era de-a dreptul uluită:
– Astăzi este aniversarea căsătoriei noastre. Când vei deveni şi tu om? Eşti foarte enervant. Nu faci nimic altceva decât să-i strici omului cheful. Astăzi am înţeles că în zadar am aşteptat ani de zile să te schimbi.
Özenle hazırladığı sofrayı kaldırdıktan sonra Aysun yatağına yöneldi. Canı çok sıkkındı. O anda hayatını tanımlayabilecek tek kelime dehşetti. Başını soğuk yastığa koyup düşünmeye başladı. Hissettiği acıyı katlanamıyordu. Pencereden baktığı zaman minicik elmaslar gibi parlayan milyonlarca yıldızı görmek ona büyük bir huzur veriyordu. Yıldız onun için umut, hayal demekti.
Ridicându-se de la masa pregătită cu grijă, Aysun se îndreptă către patul ei. Era foarte supărată. În acel moment singurul cuvânt ce-i putea descrie viaţa era: nenorocire. Îşi puse capul pe perna rece şi începu să se gândească. Durerea pe care o simţea era de neîndurat. Privind pe fereastră, văzu milioanele de stele strălucitoare asemenea unor diamante micuţe şi simţi o mare linişte. Pentru ea, stelele înseamnau speranţe, vise.
Ertesi gün Aysun yeni bir havayla uyandı: o zamana kadar yaşadığı hayatı bitirmeye ve onun yerine yepyeni bir hayata başlamaya karar verdi. Harun o akşam eve gelince son üç yıl boyunca bulduğu sımsıcak yemekleri o akşam masanın üzerinde bulmadı. Kocaman masanın ortasında aceleyle yazılmış bir notu farketti. Eşi ona bir mesaj bırakmıştı: ‘Kız arkadaşlarımla tatile çıkıyoruz.’ İlk önce Harun bencillik edip birkaç gün yalnız olacağına gerçekten sevinmişti.
A doua zi, Aysun se trezi cu un tonus nou: luă hotărârea să încheie cu viaţa trăită până atunci şi să înceapă una nouă în locul ei. Când ajunse în acea seară acasă, Harun nu mai găsi mâncărurile fierbinţi pe masă, aşa cum se întâmplase de-a lungul ultimilor 3 ani. În mijlocul mesei imense observă un bilet scris în mare grabă. Soţia sa îi lăsase un mesaj: „Am plecat în vacanţă cu prietenele mele.” La început, Harun, dând dovadă de egoism, se bucură cu adevărat la gândul că urma să fie singur pentru câteva zile.
Birkaç gün sonra Harun eşine ‘Kabalık ettiysem gerçekten özür dilerim!’ diye bir mesaj göndermeyi düşündü ama son anda vazgeçti. Eşine çok sinirlenmişti ve sinirden yerinde bir türlü duramıyordu. Ona bunu nasıl yapabildiğini anlayamıyordu. Onu bırakıp arkadaşlarıyla eğlenmeyi tercih etmişti. Birden paniğe kapıldı. Gerçekten eşini kaybetmek üzere miydi? Buna inanmak istemiyordu.
Dupa câteva zile, Harun se gândi să-i trimită soţiei un mesaj, în care să-i spună: „Dacă am fost nepoliticos, te rog să mă ierţi!” dar s-a răzgândit în ultima clipă. Se enervase pe soţia sa şi acum nu-şi mai găsea cu niciun chip locul. Nu putea să înţeleagă cum a putut să-i facă una ca asta. Preferase să-l lase acolo şi să meargă să se distreze cu prietenele ei. Dintr-o dată îl cuprinse panica. Oare era pe cale să-şi piardă soţia? Nu voia să creadă asta.
Bu arada Aysun kısa zamanda kendini toparlamayı başarmıştı. Yabancı bir ortamda kendini yeniden keşfediyordu, tekrar güçlü bir kadın olmayı başarıyordu. Ne olursa olsun eşinin ona aynı acıyı yaşatmasına izin vermeyecekti artık. Hayal kırıklığına uğradıktan sonra artık hayattan ne istediğini anlamıştı. ‘Seni her zaman destekleyeceğimi bliyorsun’ diyebilen bir adam istiyordu yanında. Eve dönerken kendi kendine gülümsememek için kendini zor tutuyordu. Hayatında ilk defa umutluydu.
Între timp, Aysun reuşise să îşi revină în scurt timp. Aflată într-o cadru nou, se redescoperea şi reuşea să fie din nou o femeie puternică. Indiferent de ce urma să se întâmple hotărâse că nu-i va mai permite soţului său s-o facă să treacă print-o astfel de suferinţă. După ce fusese dezamăgită, înţelesese într-un final ce vrea de la viaţă. Voia lângă ea un barbat care să-i poată spune: „Doar ştii că te voi sprijini întotdeauna!”. În drum spre casă, se abţinea cu greu să nu zâmbească. Pentru prima dată în viaţă, era plină de speranţă.
Eve girerken Harun’un o saatte her zamanki gibi televizyo
n seyrettiğini farketti. Ona selam verip odasına çıktı ve valizindeki eşyaları dolaba yerleştirmeye başladı. Sımsıcak bir banyodan sonra eşiyle konuşmaya karar verdi.
Intrând în casă, observă că Harun se uita la televizor, aşa cum făcea întotdeauna la acea ora. Îl salută şi merse în camera sa, după care începu să-şi aşeze în dulap hainele din valiză. După o baie fierbinte, luă decizia să vorbească cu soţul său.
– Harun, beni dinlemek istersen sana diyeceklerim var…
– Harun, dacă vrei să mă asculţi, am ceva să-ţi spun…